21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & Afaceri„Rețete“ de evaziune, descoperite de Fisc

„Rețete“ de evaziune, descoperite de Fisc

De ani buni, comerțul angro cu fructe și legume constituie un factor de evaziune. Statul se arată neputincios  în stârpirea acestui fenomen, iar evazioniștii găsesc metode noi de a fenta legea și de a nu plăti bani mulți la ANAF,  sub formă de impozite și taxe (FOTO: arhiva GdS)
De ani buni, comerțul angro cu fructe și legume constituie un factor de evaziune. Statul se arată neputincios
în stârpirea acestui fenomen, iar evazioniștii găsesc metode noi de a fenta legea și de a nu plăti bani mulți la ANAF,
sub formă de impozite și taxe
(FOTO: arhiva GdS)

Finanțiștii au întocmit zeci de plângeri penale pentru evaziune fiscală pe numele unor deținători de firme care fac tot felul de șmecherii pentru a evita plata unor impozite și taxe. Iată care sunt metodele de fraudare a statului și de fentare a Fiscului cel mai des întâlnite și în ce domenii de activitate predomină evaziunea fiscală.

Metodele prin care evazioniștii găsesc portițe prin care să scape de plata unor impozite și taxe către stat sunt din ce în ce mai diverse. Fiscul depistează târziu faptele de evaziune, când firmele respective fie au intrat în insolvență și nu au bunuri în patrimoniu, fie administratorii lor nu mai sunt de găsit. Tot ce poate face Fiscul după ce constată evaziunea sau alte infracțiuni este să întocmească dosare penale pe numele administratorilor și chiar asociaților firmelor care au dat tunuri și au dispărut. Pe primele opt luni ale anului, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj a întocmit 73 de plângeri penale pentru evaziune fiscală, dosare care au fost înaintate anul acesta organelor de cercetare penală. Prejudiciul total adus statului de firmele acuzate de evaziune se ridică la 56 de milioane de lei.
Cele mai multe dosare penale înaintate de Fiscul doljean au fost întocmite în domeniul comerțului cu produse reciclabile (cu fier vechi, în special). Care este „rețeta“ de evaziune în acest domeniu? Evazioniștii declarau date fictive ale unor firme inexistente sau spuneau că au cărat tone de fier vechi cu un autoturism Oltcit etc. „În domeniul comerțului cu produse reciclabile am înaintat organelor de cercetare penale 23 de sesizări penale, cu o valoare a prejudiciului de 28,8 milioane de lei. Mecanismul folosit era acela de creare a unor circuite scriptice fictive, prin emiterea în mod repetat de facturi, în care datele de identificare și numerele mijloacelor de transport nu corespundeau realității. Scopul principal era acela de disimulare a furnizorilor reali de materiale reciclabile. Consecințele acestor declarări fictive constau în neplata impozitului pe profit de 16% și a taxei de 3% din valoare către Ministerul Mediului, ceea ce face ca sumele respective să se transforme în «bani negri» pentru cei care îi încasează. Nu se pot transporta zece tone de deșeuri feroase și neferoase cu un Oltcit sau cu o Dacie papuc, la un singur transport“, a declarat pentru GdS, Ilie Ioana, șeful adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din cadrul AJFP Dolj.

Firme „bidon“: trag tunuri și dispar

Într-un alt domeniu de activitate, evaziunea este „în floare“, în ciuda controalelor repetate atât ale inspectorilor fiscali de la Finanțele județene, cât și a celor de la Antifraudă. Este vorba de comerțul cu legume-fructe și cu carne. Finanțiștii doljeni susțin că anul acesta au întocmit patru sesizări penale pe numele unor administratori de firme din acest domeniu de activitate, prejudiciul estimat fiind de aproape patru milioane de lei. Aici au intervenit firme „bidon“, numite așa de Fisc pentru că astfel de entități economice au menirea să ajute alte firme mai mari să își scoată la iveală bani „negri“ și să evite plata de TVA către stat. Astfel de firme interpuse sunt folosite doar pentru a trece mărfurile scriptic prin intermediul lor, prin contabilitatea lor, ca să-i ajute pe angrosiști să-și deducă TVA. De fapt, angrosiștii sunt adevărații achizitori din spațiul intracomunitar. „Mecanismul evazionist este acela de practicare a unor prețuri subevaluate de către firme mari care dețin monopol pe piață în relația cu mici comercianți. Alt mecanism este acela de vânzare «la negru», deci fără documente în diverse târguri din Craiova. Alt mecanism de evaziune întâlnit în Dolj este acela de interpunere între societăți care desfășoară activitate de angro și furnizorii lor intracomunitari a unor societăți de tip «bidon», care realizează achizițiile intracomunitare în mod formal, cu banii și cu mijloacele de transport ale firmelor mari angro și facturează apoi această cantitate către unele dintre firmele mari angro din Craiova și Dolj, cu TVA colectat, care se transformă în TVA deductibil pentru respectivele firme angro. În felul acesta se evită plata TVA către stat, pentru că firmele «bidon», care declară TVA de plată nu îl plătesc niciodată“, a spus șeful adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din cadrul Fiscului doljean. El a precizat că astfel de firme „bidon“ fie își cer insolvența și nu au bunuri în patrimoniu, fie dispar fără urmă, iar uneori administratorii unor astfel de entități nici nu au habar în ce încurcături au intrat, din cauza angrosiștilor.
Marile firme angro se aprovizionează la prețuri foarte mici și vând mai departe la prețuri foarte mici în acte, dar în realitate încasează mai mulți bani de la comercianți. În legătură cu subevaluarea produselor aprovizionate, reprezentanții Fiscului doljean susțin că angrosiștii practică astfel de forme de evaziune pentru a nu-și declara veniturile reale pe care le încasează. Totuși, Fiscul a descoperit discrepanțe mari între prețurile de aprovizionare foarte mici și prețurile finale de vânzare foarte mari, care există în piețe. „De exemplu, prețurile de aprovizionare la cartofi erau extrem de mici în acte, de numai 0,04 lei pe kilogram, în timp ce prețul de vânzare cu amănuntul în piață ajunge la 2 – 2,5 lei pe kilogram. Această diferență uriașă bate la ochi“, a mai declarat reprezentantul Fiscului.
Deși se știu care sunt firmele care practică astfel de metode, organele statului nu au reușit să elimine fenomentul evazionist, dar plângerile penale își urmează cursul firesc.

Când este evaziunea greu de dovedit de către Fisc

După ce fac achizițiile intracomunitare fictive, firmele „bidon“ dispar fără urmă. Din momentul în care se fac achizițiile fictive și până le descoperă Fiscul trece ceva vreme. Există situații în care inspectorii fiscali stau luni de zile să descopere încrengăturile din anumite dosare de evaziune. Și pentru organele de cercetare penală este dificil să investigheze dosare cu „încrengături“ prin mai multe județe. Fiscul nu recunoaște că descoperă tardiv evaziunea, dar susține că este greu de dovedit. „Noi descoperim la timp evaziunea, dar durează mult până se ajunge să fie dovedite faptele. Se formează un lanț evazionist, iar firmele care se interpun în tranzacții au sediile prin alte județe, cum ar fi Iași, Suceava, Constanța. În astfel de cazuri se face control încrucișat, cu autoritățile din județele respective, iar evaziunea este mai greu de dovedit“, a recunoscut șeful adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din Dolj, Ilie Ioana.

Refuzul de a furniza documente Fiscului constituie caz penal

Potrivit articolului 4 din Legea nr. 241/2005 modificată (cunoscută drept Legea evaziunii fiscale), se aleg cu dosare penale persoanele fizice sau juridice care refuză să pună la dispoziția celor de la ANAF documentele firmei sau bunurile din patrimoniul societății. „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie“, se arată în respectivul articol 4 din Legea evaziunii.

Parchetul Local a primit 1.309 plângeri penale de la Fisc

Pe lângă plângerile pentru evaziune, Fiscul a transmis și plângeri pentru alte infracțiuni, care se încadrează la art. 4 din Legea evaziunii și la altele. Potrivit datelor transmise de prim-procurorul Ion Daniel Burcă de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, în decursul anului 2015 s-au primit de la Fisc 1.309 sesizări penale. Acestea și cele din anii anteriori trimise de Fisc spre Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova totalizează 3.844 de dosare penale. Parchetul nu poate spune câte plângeri a soluționat dintre cele transmise anul acesta de către Fisc, dar a relatat că au fost soluționate 3.287 de plângeri penale, din totalul plângerilor depuse în ultimii ani. Sesizările penale pe evaziune au fost înaintate de Fisc către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS