11.7 C
Craiova
marți, 23 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalLegumele din Grădinari, pe mesele suedezilor

Legumele din Grădinari, pe mesele suedezilor

Cu sprijinul unei asociații din Suedia, în curând legumele produse în Grădinari vor putea ajunge pe mesele nordicilor. Primăria din Grădinari a reușit să le facă acte de identitate și acte pe case unor localnici, iar în felul acesta ei au devenit și contribuabili la buget.

În comuna Grădinari, din județul Olt, există o comunitate însemnată de romi (de 25% din total), iar edilul-șef al localităţii, Mihai Ioana, spune că aceștia conviețuiesc bine cu populația din localitate. O organizație din Suedia intenționează să le creeze tinerilor din Grădinari condiții să lucreze în comunitatea de aici și condiții decente de trai, pentru a stopa migrația acestora peste graniță.
„Suntem în discuție de aproape trei ani cu o organizație din Suedia, «Inimă din inimă» și cu un om extraordinar care vine aproape săptămânal la noi, Richard Klerforst. Acesta l-a adus aici și pe ministrul muncii din Suedia, dar și foarte multe personalități de acolo, pentru că a văzut că există inițiativă. Dorința lor este să stopeze migrația. Să rămână tinerii aici, în țară“, a spus primarul din Grădinari, Mihai Ioana. Cu fonduri suedeze se încearcă să se creeze niște microferme în Grădinari, pentru cei mai săraci din comunitate, lor urmând să li se acorde chiar și sămânța și materialul săditor pentru respectivele microferme. Mai mult decât atât, suedezii vor să le găsească piață de desfacere localnicilor din Grădinari. Legumele de Grădinari, care acum se vând în proporție de 70-75% pe marginea drumului și restul prin piețe și târguri, vor putea ajunge pe mesele suedezilor. Nordicii vor suporta cofinanțarea pentru construirea unei fabrici de procesare a legumelor și a unui depozit de legume, care se vor realiza cu finanțare printr-un fond elvețian, de unde vor veni cei mai mulți bani.
Primarul din Grădinari mai spune că, printr-un proiect cu fonduri europene, 19 familii și-au înființat PFA-uri în comună (persoane fizice autorizate), urmând să primească și câte un premiu de 11.000 de lei pentru a demara o afacere. „Cu aceste premii de 11.000 de lei de fiecare PFA ei pot să își înființeze chiar și un solar și să își vândă în mod organizat produsele“, a precizat primarul comunei.

Cum au devenit 114 persoane plătitoare de impozite și taxe la bugetul local

Primăria din Grădinari le-a făcut proiecte pe case unor localnici de etnie romă, dar și acte de identitate, pentru ca aceștia să intre în legalitate. Așadar, au devenit plătitoare de impozite și taxe la bugetul local. „Erau oameni care nu au avut acte niciodată și nici proiecte pe case. Finanțarea a fost de la Agenția Națională pentru Romi. Le-am făcut și proiecte pe case și am avut un câștig dublu: oamenii pot să se racordeze la utilități, pot să își facă acte de identitate acolo, la domiciliul lor. Acum au intrat în legalitate, pot să își facă și cadastru, pot să și vândă etc. Am făcut 114 proiecte de case pentru oameni. Și, în al doilea rând, ei au devenit contribuabili, plătitori de taxe și impozite la bugetul local“.

200 de persoane din localitate au fost calificate și recalificate

Cea mai mare problemă a comunității din Grădinari este legată de lipsa locurilor de muncă în zonă. Prin programul „Cariere“, finanțat cu fonduri europene, cei din comunitate au făcut cursuri de recalificare, iar după ce s-au specializat pe diverse meserii, 20 dintre ei s-au și angajat. Au fost calificați și recalificați în diverse meserii circa 200 de persoane din localitate.

„Eu vreau mai mult, eu pot mai mult“

Prin intermediul proiectului „Eu vreau mai mult, eu pot mai mult“, derulat de Școala Gimnazială Grădinari în parteneriat cu Primăria Grădinari și Fundația Ruhama, în perioada 1 aprilie 2014 – 30 septembrie 2015, în localitatea Grădinari, județul Olt, pe baza unei finanțări obținute prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, s-a îmbunătăţit accesul pe piața muncii a 110 persoane aparținând grupurilor vulnerabile din localitatea Grădinari, în special de etnie romă, prin reintegrarea lor în sistemul educațional. La conferința de încheiere a proiectului s-a evidențiat faptul că „110 persoane care au abandonat sau părăsit timpuriu școala, în special romi, și-au dezvoltat competențele de bază, beneficiind de servicii educaționale de tip „a doua șansă”. 25 de cadre didactice de la nivel local și-au dobândit competențele necesare în abordarea cu succes a problematicii părăsirii școlii și a întregirii pregătirii școlare“, a precizat printr-un comunicat de presă Maria Adriana Manolache, managerul proiectului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS