20.5 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPe ce au cheltuit oltenii sutele de milioane de euro de la UE

Pe ce au cheltuit oltenii sutele de milioane de euro de la UE

Pasajul suprateran, unul dintre proiectele realizate cu fonduri UE (Foto: GdS)
Pasajul suprateran, unul dintre proiectele realizate cu fonduri UE (Foto: GdS)

Aproape trei euro pe secundă. Aceasta este suma contractată de autoritățile locale și firmele din Oltenia care au primit fonduri europene și de la bugetul de stat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 extins până în 2015. În total, în cei nouă ani de program 566 de proiecte au primit o alocare de peste 772 de milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decât prevăzuseră autoritățile centrale pentru Oltenia. Craiova și-a tras partea leului din acești bani, dar nu a reușit să cheltuiască până acum decât jumătate din suma contractată. Cea mai slabă absorbție din regiune a fondurilor pe POR este la capitolul reabilitare termică, sub 1%. 

Reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia, coordonatorul POR 2007-2013, cei ai administrației publice și ai Autorității de Management al POR de la București au discutat ieri pe larg la Craiova despre problemele apărute în derularea programului și despre metodele de îmbunătățire pentru următorul exercițiu financiar 2014-2020 unde România are deja o întârziere de aproape doi ani. Cei din administrația publică le-au reproșat oficialilor de la București că nu au fost rezolvate problemele semnalate de ei în implementarea POR și că, dacă lucrurile nu se schimbă, se vor pierde sume importante de bani. Concluzia întâlnirii a fost că în 2015 sunt slabe șanse ca administrațiile publice să poată depune proiecte până când Ministerul Dezvoltării și cel al Fondurilor Europene nu definitivează ghidurile și procedurile exacte de depunere, contractare și implementare a proiectelor. Vestea bună este că suma pe POR 2014-2020 este cu o treime mai mare decât pe fostul exercițiu financiar. Vestea proastă este că proiectele contractate în perioada 2007-2013, care nu pot fi finalizate până a sfârșitul acestui an, nu vor fi fazate din noile tranșe de bani, adică finanțarea europeană nu va continua. Asta înseamnă că diferența trebuie acoperită de beneficiari, în cea mai mare parte administrații locale sau județene. Vestea și mai proastă este că, după păsuirea de doi ani acordată României de Comisia Europeană (din 2013 până în 2015 – n.r.) proiectele care nu vor fi finalizate până în luna iunie 2016 vor pierde toată finanțarea primită. Cu alte cuvinte, dacă o autoritate a început un proiect, a decontat o parte din cheltuieli și nu îl termină până în vara anului viitor, nu numai că nu va mai primi diferența de bani din fonduri europene, ci va trebui să ramburseze toți banii primiți până atunci. Iar directoarea ADR Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, a avertizat în cadrul întâlnirii că există unele proiecte din Oltenia care prezintă acest risc, fără să le nominalizeze.

Grămadă la contractare, relaxare la implementare

Dincolo de ce a fost și ce va fi ca procedură de atragere și implementare a programelor finanțate din fonduri europene, interesant este ce au reușit autoritățile locale și județene din Oltenia să cheltuiască în perioada 2007-2015. La o analiză atentă rezultă că unele domenii au mers mai bine decât altele, în ciuda faptului că întârzierile au fost comune. Conform statisticii realizate de ADR la 30 iunie 2015, în Oltenia au fost contractate 566 de proiecte cu o valoare de 772,9 milioane de euro, ceea ce înseamnă o depășire cu aproape o treime a fondurilor alocate de București la începutul derulării programului. Diferența provine din economiile realizate la licitațiile organizate, acolo unde firmele au venit cu prețuri mai mici decât sumele estimate. Acești bani au fost reintegrați în alte proiecte care nu mai primiseră finanțare. Iar proiecte erau suficiente. Potrivit aceleiași statistici, în Oltenia fuseseră depuse 975 de proiecte în valoare de 1,2 miliarde de euro. Între dorință și putință este însă cale lungă. Așa s-a întâmplat și cu implementarea proiectelor. Din cele aproape 773 de milioane de euro, s-au rambursat doar 373 de milioane de euro. La un calcul simplu, rezultă că, pe perioada 2007-2015, UE a alocat Olteniei 2,7 euro pe secundă sau 235.000 de euro pe zi. Noi am cheltuit puțin peste jumătate din acești bani.

Pe ce s-au dus sutele de milioane de euro

Statistic vorbind, la capitolul poli urbani de creștere, Oltenia a avut contractate 94 de proiecte contractate în valoare de 265 de milioane de euro, proiecte care au generat 127 de locuri de muncă din cele 250 propuse. Poli urbani de creștere, care reprezintă o treime din totalul fondurilor POR pe Oltenia au fost, de fapt, două orașe: Craiova și Râmnicu Vâlcea. Bănia a avut 17 proiecte contractate în valoare de 114,5 milioane de euro, iar din acestea doar patru erau finalizate la 30 iunie 2015. Rezultatele concrete sunt construirea celor două pasaje, subteran și suprateran, reabilitarea Căminului de Bătrâni și construirea Centrului Multifuncțional din cartierul Romanești. Din cele 114 milioane de euro, Craiovei i s-au rambursat până acum mai puțin de jumătate, adică 48,6 milioane de euro.
Râmnicu Vâlcea a atras doar 40% din banii obținuți de Craiova, circa 46 de milioane de euro și a primit efectiv până acum doar un sfert, adică 11,2 milioane de euro. Cu acești bani, Râmnicul ar trebui să îmbunătățească infrastructura urbană, transportul, să dezvolte mediul de afaceri și să creeze locuri de muncă. Până acum a reușit să lărgească un pasaj, a prelungit mai multe străzi, a modernizat un parc și o bază de agrement, și-a montat camere video și a amenajat trei poduri.
Fonduri generoase au fost disponibile și pentru celelalte orașe din Oltenia. Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Slatina, Drăgășani, Băilești, Motru, Balș, Filiași și Dăbuleni au contractat împreună 45 de proiecte în valoare de 86 de milioane de euro. 38 dintre ele sunt acum finalizate. Sume mari la nivelul Olteniei au venit și pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene și a străzilor din orașe. Cele 22 de proiecte contractate au avut o valoare de 186 de milioane de euro. 15 dintre ele au fost deja finalizate. Cu acești bani s-au modernizat sau reabilitat 332 de kilometri de drumuri județene, 17 kilometri de străzi și 20 de kilometri de șosele de centură.
Cea mai slabă implementare a unei axe din POR 2007-2013 a fost cea referitoare la reabilitarea termică, lucru vizibil inclusiv la Craiova. Bucureștiul i-a alocat Olteniei din fonduri UE și de la buget 12,2 milioane de euro, solicitanții s-au înghesuit și au depus în total 31 de cereri de finanțare în valoare de 28 de milioane de euro, de peste două ori mai mult. Din acestea s-au aprobat 21 de cereri pentru care s-au semnat și contracte în valoare de 18,6 milioane de euro. Ei bine, la data de 30 iunie 2015, din cele 18,6 milioane de euro, s-au plătit efectiv 127.000 de euro, adică un grad de absorbție de sub 1%.

Ce va fi de acum încolo

POR 2007-2013 este pe cale să fie finalizat cu aspectele sale bune și rele. Ce se va întâmpla însă pe noul exercițiu financiar 2014-2020? În primul rând, programul are o întârziere de un an și șapte luni. Suma disponibilă la nivelul întregii țări este de 8,2 miliarde de euro, cu o treime mai mare decât înainte. Cele mai mari sume sunt destinate, aproximativ 1,2 miliarde de euro fiecare, axelor pentru reabilitarea termică, inclusiv a clădirilor aparținând statului, ceea ce este o noutate, achizițiilor de mijloace de transport ecologice sau electrice sau iluminatului public. Fonduri UE se pot investi și în dotarea ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor și a Unităților de Primiri Urgențe. Exceptate sunt clinicile, precum cea de Cardiologie, care se construiește în curtea Spitalului Județean de Urgență Craiova. În acest caz, autoritățile locale trebuie să le doteze din fonduri locale. La acestea se adaugă finanțări de 500 de milioane de euro pentru proiectele din cadrul Strategiei Dunării, inclusă în POR 2014-2020, unde sunt incluse județele riverane Dunării, adică Mehedinți, Dolj și Olt din Oltenia. Cel mai avansat proiect finanțat pe noul POR este rețeaua de drumuri județene din regiune, proiect evaluat la 200 de milioane de euro. El presupune modernizarea a 600 de kilometri de drumuri, iar noutatea o reprezintă faptul că proiectul dintr-un județ va veni în completarea celui din județul vecin, astfel încât drumul să facă legătura între ele.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS