14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljSănătatea românilor, mâncată de haosul din sistem

Sănătatea românilor, mâncată de haosul din sistem

Pacientul are de suferit din cauza lipsei de organizare a sistemului medical românesc (FOTO: Arhiva GdS)
Pacientul are de suferit din cauza lipsei de organizare a sistemului medical românesc (FOTO: Arhiva GdS)

Sistemul medical românesc este împărțit în două lumi. Una a pacienților care speră la vindecare, dar peste tot găsesc uși închise, și una a lipsei de organizare a sistemului. Regulile se schimbă ca vremea, așa că nici medicul, nici bolnavul nu mai știu ce au de făcut. Tratamentul care poate vindeca pacientul este scump și, cu toate că plătește asigurare, bolnavul află că statul nu îl ajută aproape cu nimic. GdS continuă să facă radiografia sistemului medical.

Pacientul este pus în centrul sistemului medical, spune teoria. În realitate, bolnavul este prins în cleștele lipsurilor, al dezorganizării, intereselor cadrelor medicale și lipsei de viziune.
Legea sănătății este permisivă în România, asistența acordată de medic trebuie să „asigure continuitatea îngrijirilor determinate de nevoile pacienților“ (art. 63 din Legea nr. 95/2006), iar furnizorul de servicii medicale este obligat „să acorde servicii de profilaxie, prevenție, urgență și de suport“, însă nu e prevăzut cât și cum. Iar lipsa de precizie costă timpul bolnavului care este plimbat din spitalul public în clinica privată. Colaborarea dintre medicul de familie, medicul specialist și pacient este esențială în tratatea bolnavului. În România, de obicei, este inexistentă.
„La noi această legătură este foarte redusă, spre deloc. De obicei, este inexistentă și dăunătoare stării de sănătate a pacientului. Atunci când bolnavul vine din spital și spune: «mi-a zis doctorul X că trebuie să-mi faceți nu știu ce..», nu este colaborare. În străinătate pentru orice bilet de trimitere pe care îl dădeam către un medic specialist primeam o scrisoare medicală din partea acelui medic în care mi se sugera, dacă era cazul, să modific ceva. La noi, de exemplu, la hipertensiune eu îi dau bolnavului o anumită clasă de medicamente și el vine cu scrisoare medicală cu altă denumire de medicamente, dar care conțin același lucru. În străinătate, o dată pe lună se faceau întâlniri între medici pentru a ne cunoaște și a decide la cine este mai bine să trimitem pacienții. Este vorba de însă de educație aici“, explică dr. Dalida Mosorescu, medic de familie.

„Pacientul este la mijloc“

Cel care pierde mereu este bolnavul. Doborâți de problemele zilnice și de nivelul de trai scăzut, românii sunt pe primele locuri la bolile psihice și depresie.
„Pacientul este la mijloc. Are frustrările lui justificate pentru că are un nivel de trai care nu este corespunzător în România. Atunci când vede că eu îi spun într-un fel, medicul celălalt în alt fel, are impresia că cineva îi refuză dreptul la asistență medicală. Din păcate, avem multe astfel de cazuri de pacienți depresivi. Fiecare furnizor de servicii medicale ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce face. Și aceasta este o hibă românească. Noi mergem pe ideea «lasă că merge și așa», or, în medicină nu se poate gândi așa“, adaugă medicul de familie.

„Sistemul ar trebui să fie transparent“

Regulile din sănătate se schimbă anual. Occidentalii au învățat că regulile fixate pe termen lung pot salva sistemul. Introducerea recentă a cardului de sănătate în medicina românească arată cât de dezorganizate sunt lucrurile.
„Nu sunt fixate niște obiective clare și politici sanitare pe termen lung, contractul cu CAS se schimbă anual. Nu te înveți bine cu niște reguli că vin altele. Sistemul ar trebui să fie transparent, pacientul să știe ce are dreptul și ce nu“, completează dr. Mosorescu.
În România, card de sănătate au primit și neasigurații, deși rolul instrumentului este acela de a atesta calitatea de asigurat. În Belgia însă cardul atestă calitatea de asigurat și tipul asigurării medicale. Așa medicul vede exact dacă asiguratul este cu plata asigurării la zi, dacă beneficiază și de o asigurare complementară.
„Acolo când faci, de exemplu, o mamografie pe programul de prevenție de cancer de sân se introduce cardul în cititor și se face mamografia. Dacă se constată modificări la mamografie și se consideră necesară și o ecografie la sâni, ți se efectuează și aceasta, apoi ți se spune că asigurarea ta nu acoperă și acest serviciu și că trebuie să plătești, dar nu pe loc. Ți se emite acasă o factură cam la trei luni de la examinare și ai o perioadă de grație de șase luni în care să plătești. Dacă nu plătești, vin acasă cu un mandat de executare și îți ia un lucru care are valoare consultației“, explică dr. Dalida Mosorescu care a lucrat trei ani a lucrat în comandamentul militar NATO, în Belgia.

„S-a desființat ideea de gratuitate la medicamente“

Speranța bolnavilor stă într-un tratament de multe ori mult prea costisitor pe care statul nu îl asigură, deși ar trebui. Fie că este vorba de medicamentele incluse în programele naționale sau de prescrierile gratuite de la copii, probleme apar.
„S-a desființat ideea de gratuitate la medicamente. Rețeta este gratuită dintr-un preț de referință al medicamentului respectiv, astfel încât există medicamente făcute din substanța cea mai ieftină, care sunt gratuite și nu se plătește coplată, și sunt medicamente cu aceeași substanță activă, dar care sunt mai scumpe și la care se plătește coplată. La medicamentele oncologice și cele pentru diabet substanța cea mai ieftină nu se regăsește pe piață sub forma unui medicament. Practic se face această «gratuitate» la un medicament inexistent. Așa pacientul are de plătit coplată pentru cele care există pe piață. La medicamentele pentru diabet coplățile nu sunt foarte mari, dar la cele oncologice da“, atrage atenția dr. Dalida Mosorescu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS