24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljInfecțiile intraspitalicești, boala spitalelor

Infecțiile intraspitalicești, boala spitalelor

În 2014, în Dolj au fost raportate 90 de cazuri de infecții intraspitalicești (FOTO: Arhiva GdS)
În 2014, în Dolj au fost raportate 90 de cazuri de infecții intraspitalicești (FOTO: Arhiva GdS)

Intri în spital cu o boală și ieși cu două, aceasta este realitatea de care se lovesc de multe ori bolnavii care ajung în spitalele din România. Infecţiile nosocomiale sunt cauza a milioane de decese în fiecare an, în lume.

Infecțiile dobândite din spital sunt o problemă de sănătate publică în România. Personalul medical din ce în ce mai puțin, subraportarea cazurilor, reducerea bugetelor alocate prevenţiei şi controlului infecţiilor în mediul spitalicesc, consumul exagerat şi eronat de antibiotice care mai degrabă duce la creșterea rezistenţei bacteriene sunt unele dintre cauze. Ultimele date legate de rata infecțiilor nosocomiale din România le avem din anul 2012, când țara noastră a participat la studiul european de prevalenţă a infecţiilor nosocomiale. În studiu au intrat toţi pacienţii internaţi în perioada 18 iunie – 18 iulie în zece spitale participante, indiferent de secţie, inclusiv cei din neonatologie.
Rezultatul a fost că 68 din cei 2.417 pacienţi internaţi au dezvoltat cel puţin o infecţie nosocomială, aşa încât prevalenţa a fost de 2,81%. Numărul mediu de infecţii nosocomiale per pacient a fost de 1,13, mai redus comparativ cu media europeană. Subraportarea infecțiilor este principala explicație, după cum arată Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj. În Dolj, în 2014 au fost înregistrate 90 de infecții nosocomiale. Datele ne arată că în 2002 au fost 101 cazuri raportate, în 2008 – 45 de cazuri, iar în 2013 – 104 cazuri. Asta în condițiile în care există județe care raportează și zero infecții pe an, după cum spun medicii din cadrul DSP Dolj.

„Realitatea este puțin alta decât cea a statisticilor“

Ana Bobârnac, medic primar epidemiolog la DSP Dolj, coordonatorul programului național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale Dolj, spune că realitatea este puțin deformată: „Realitatea este puțin alta decât cea din statistici. La acest studiu au participat doar zece spitale din țară. Dacă luăm raportările din Dolj, acestea sunt de 1 la sută pe an. Avem și 0,80 și 0,70 și 1,23 în diverși ani. Pe plan mondial, prevalența este undeva între 5 și 30%“. Și Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică în cadrul DSP Dolj, a precizat: „Infecțiile intraspitalicești au existat dintotdeauna. Problema este ce se poate face la nivelul unei instituții astfel încât să se îmbunătățească acest indicator care se dorește să fie unul de calitate într-un spital“, susține medicul.
În toată lumea este admis faptul că infecțiile intraspitalicești nu pot să dispară definitiv oricât de bine ar fi pus la punct un sistem de sănătate. Însă, fiecare unitate medicală depune eforturi mai mici sau mai mari pentru a avea o incidență tot mai scăzută.

„Zilnic se fac controale“

Ordinul MS nr. 916/2006 specifică obligația ca spitalele să aibă în structura lor un compartiment care să se ocupe exclusiv de supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale. Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, trebuie să asigure supravegherea implementării acestui ordin. Epidemiologii DSP trebuie să verifice şi să informeze personalul din spitale în acest sens. Dr. Ana Bobârnac spune că în Dolj toate spitalele au acest nucleu de organizare și control al infecțiilor. Spitalul Județean are cea mai mare structură monobloc din țară. Ceea ce înseamnă că este foarte greu de lucrat într-o astfel de clădire. „În echipă există epidemiologi, microbiologi, medici și asistenți care merg la nivelul secțiilor, colectează date, se fac fișe de supraveghere în momentul depistării infecțiilor nosocomiale, laboratorul depistează agentul biologic și se recomandă antibioticul cel mai util pentru ceea ce se găsește în acea secție. Zilnic se fac astfel de controale. Fișa de supraveghere ajunge la compartimentul de epidemiologie al DSP, apoi reprezentanții instituției fac o raportare lunară către Institutul Național de Sănătate Publică“, a explicat medicul epidemiolog.

Infecții cu clostridium difficile, depistate în 2014 la SJU

Anul trecut, la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova au fost depistate infecții cu Clostridium difficile, bacterie ce provoacă diferite simptome, de la diaree la inflamația colonului, și care poate pune în pericol viața bolnavului. Conform legislației în vigoare, rolul epidemiologilor din cadrul DSP Dolj este de a interveni atunci când apar focare cu mai mult de trei cazuri într-un spital sau la cererea unei instituții medicale. „În ultimul an au apărut aceste probleme la spitalul județean. Niciodată nu vor fi eradicate infecțiile. Important este să limităm apariția focarelor și să le ținem sub control pe cele apărute. Pentru Clostridium este o metodologie specifică. Atunci când au fost depistate problemele, la spitalul județean s-au izolat cazurile și s-a aplicat tratamentul necesar. Pacientul poate să ia Clostridium difficile de oriunde și să vină cu el în spital. Așa că fiecărui pacient i s-a întocmit o listă de supraveghere. La nivelul secțiilor se știe că, în momentul în care apare simptomatologia specifică pentru infecție, pacientul este izolat și se recoltează probe biologice“, a explicat dr. Ana Bobârnac.

Rezistența la antibiotice, îngrijorătoare

Cel puțin jumătate din decesele cauzate de infecțiile nosocomiale au la bază bacterii rezistente la antibiotice. Reducerea consumului de antibiotice nejustificat este o temă pe care spitalele din județ încă o au de rezolvat. „La noi se dau foarte multe antibiotice înainte, în timp și după operație. Chiar pe site-ul Ministerului Sănătății este un protocol, iar acolo se zice clar că e bine dacă se dă o singură doză de antibiotic. Foarte rare sunt cazurile în care trebuie să se dea antibiotic mai multe zile sau mai multe doze. Însă este un protocol pe care chirurgii noștri nu-l respectă. Țările cu cea mai mică rată de infecție sunt cele care au un consum de antibiotice redus. Este vorba de țările nordice și Olanda“, a explicat dr. Narciza Dinică.
Epidemiologul este omul de bază în tot acest circuit. Problema este că în România există din ce în ce mai puțini specialiști în domeniu, iar viitorul nu arată prea bine.
Conform dr. Ana Bobârnac, există județe care nu au epidemiolog în DSP.
În Dolj avem 30 de epidemiologi, dintre care opt sunt rezidenți. Problema este că se scot puține posturi la concurs și din această cauză mulți tineri se îndreaptă către posturile disponibile în spitalele din străinătate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS