scathd.com
boxfetish.net
extremeclip.net

Elevii Liceului „Marin Sorescu“ înfrumusețează Craiova



Saloanele Secţiei de Pediatrie de la Spitalul Judeţean, Zidul Europei, jardinierele îmbrăcate în mozaic, holurile pictate ale Teatrului de Copii şi Tineret „Colibri“, mobilierul urban, trecerile de pietoni din sensul giratoriu de la Opera Română sunt doar câteva din lucrările ce poartă semnătura elevilor de la Liceul de Arte „Marin Sorescu“ din Craiova. O muncă de luni întregi, în care au dat frâu liber creativităţii pentru a înfrumuseţa oraşul. Realizările acestor adolescenţi talentaţi nu se vor opri aici, lucrările lor de diplomă vor înfrumuseța în continuare străzile oraşului și vor rămâne mărturie în timp.

Sunt extrem de talentaţi şi dornici să muncească încă de pe băncile şcolii. Sunt mândri că sunt liceeni în această unitate şcolară, mândri că au şansa ca prin intermediul lucrărilor lor, a talentului cu care au fost înzestraţi, să dea viaţă unor obiecte gri, lipsite de culoare, să creeze poveşti. „De aproximativ doi ani, am scos în faţă talentele de excepţie pe care le avem la muzică instrumentală, iar în acest an am decis că este rândul elevilor de la secţia de arte plastice. Punctul culminant a fost în momentul în care unul dintre elevii noştri, Radu Ionescu, a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului şi a fost numit ambasador al culturii româneşti. Atunci am hotărât că este timpul ca aceşti copii să fie promovaţi pentru ca oamenii să înţeleagă valoarea lor. Astfel, de doi ani ne jucăm cu ideile. Am avut apoi şansa ca, în urma unei discuţii, directorul Teatrului de Copii şi Tineret «Colibri», Adriana Teodorescu, să ne lanseze o provocare: cum ar trebui să arate un teatru pentru copii. Am făcut atunci un concurs de proiecte, iar în urma ideilor primite de la elevii liceului ne-am hotărât să participăm în mod direct la înfrumusețarea Craiovei. Am contribuit astfel la pictarea holurilor Teatrului «Colibri», dar şi la o serie de proiecte care sunt în desfășurare. Avem însă şi proiecte care nu s-au materializat încă. Aceşti copii muncesc foarte mult, sunt foarte mândră de ei, de profesorii lor și de spiritul lor de aventură“, a spus prof. Lucia Croitoru, directoarea Liceului de Arte „Marin Sorescu“.

„Au talent şi este păcat să-l aruncăm la coș sau să-l ținem în spatele ușilor închise ale liceului“

La Liceul de Arte învaţă aproximativ 300 de copii talentați. Pentru a răspunde nevoilor pieţei şi a oferi o şansă acestor elevi şi după ce părăsesc băncile şcolii, reprezentanţii unităţii de învăţământ au hotărât că este timpul să aducă schimbări. Astfel, în urmă cu doi ani, Lucia Croitoru şi-a stabilit un plan de management oarecum diferit de cele realizate anterior: „În 2012 m-am întâlnit cu directorii de la Filarmonica «Oltenia» şi de la Opera Română, pe care i-am întrebat de ce forţă de muncă au nevoie. Ne-am pus astfel de acord ca planul meu de şcolarizare pe secţiunea de muzică să fie făcut în funcţie de pensionările dumnealor. În felul acesta, ne-am luat măsuri să nu creăm şomeri. Este adevărat că cei mai buni elevi instrumentişti primesc burse şi pleacă în străinătate. Rămân însă alţii foarte buni, copii care nu ajung poate la un anumit nivel de performanţă, dar care au dreptul să primească o şansă. În urma unei discuţii purtate cu Vlad Drăgulescu, managerul Filarmonicii «Oltenia», acesta mi-a spus că are nevoie pentru un concert de şase contrabasişti. I-am răspuns că îmi pare rău, dar nu am nici măcar unul pentru că nu şcolarizez secţiunea aceasta. Am hotărât atunci să iau măsuri, să îmi realizez planul de şcolarizare în funcţie de nevoile celorlalţi, pentru că nu este suficient ca aceşti copii să urmeze o şcoală, trebuie să ne gândim ce fac după. La plastică e vorba de mai multă sensibilitate, aceşti tineri se regăsesc în instituţii superioare, mulţi se întorc la Liceul de Arte. Dincolo de aceste şanse, nu prea vedeam nici un fel de viitor. Am luat legătura atunci şi cu directorul Muzeului de Artă şi ne-am gândit să încercăm să schimbăm specializări, să le reorganizăm chiar dacă era o tradiţie să urmăm anumite specializări. Tot împreună cu dumnealor, am decis că aceşti copii trebuie promovaţi. Eu am posibilitatea să le deschid un drum. Au talent şi este păcat să-l aruncăm la coș sau să-l ținem în spatele ușilor închise ale liceului“, a mai spus directoarea Liceului „Marin Sorescu“.

„Două săptămâni am stat și am privit pereții goi“

Andrei Toniţa este un absolvent al acestui liceu craiovean care a rămas strâns legat de locul în care s-a format. Acum studiază la Secția de Artă Sacră, în cadrul Facultăţii de Teologie, însă participă activ la înfrumuseţarea Craiovei împreună cu colegii săi mai mici, elevi la Liceul de Arte: Raul Moşulescu, Daiana Bianca Stancu, Maria Oprița, Alina Leoveanu. Ei sunt cei care au răspuns provocărilor, implicându-se în majoritatea proiectelor ce s-au desfăşurat sau se desfăşoară în oraş: Teatrul „Colibri“, ghivecele de la pasaj, pictarea stâlpilor din pasaj, cutiile de electricitate din Centru Vechi. Andrei mărturiseşte că evoluția sa în pictură s-a realizat la Liceul de Arte. „Nu am putut să mă debarasez de locul în care am învăţat atâţia ani. M-am implicat în acţiuni de voluntariat alături de elevii de la Arte pentru că au aceeași gândire ca a mea și astfel am reușit să realizăm schițe și la Teatru «Colibri» pe aceeași idee, am mers tot pe educarea minții tinere, cu absorbție de cunoștințe de la vârste fragede. Astfel, tema principală a fost «Copilăria spre maturitate», să se vadă în timp evoluția de la clasicism până la modernism. A fost o muncă grea, dar extrem de frumoasă, o provocare pentru care mulţumesc tuturor celor care ne-au dat această şansă. Au fost ore de muncă, zeci de schiţe pe baza unor idei stabilite. Două săptămâni am stat și am privit pereții goi pentru că, fiind un spațiu destul de mare, trebuia să stabilim ceva concret ca să putem să ne apucăm de lucru. Eu aveam deja experiență, nu am fost la fel de temător ca ei. Am încercat să le explic, să-i încurajez, să întemeiez practic o familie de artiști. Am ales mult albastru pentru holurile acestui teatru minunat pentru că am citit foarte mult despre culori, despre semnificația şi influenţa lor, iar albastrul reprezintă puritatea sufletului și este culoarea specifică copilăriei“, a povestit Andrei.

„Sentimentul pe care l-am trăit atunci nu l-am mai trăit niciodată“

Tot Andrei este cel care, împreună cu alt coleg, Ionuț Giurcă, a realizat Zidul Europei din Grădina „Mihai Bravu“. Acest proiect a fost făcut cu ajutorul primăriei, mărturiseşte Andrei, o responsabilitate mare dată unor tineri aflaţi la început de drum. „Dânșii au venit cu ideea de a realiza un zid cu toate țările din Uniunea Europeană pentru a arăta și oamenilor câte un pic din specificul țărilor respective. Am studiat acele țări, vestimentația, ornamentația și am încercat să le aducem oamenilor o altfel de cultură. M-a bucurat faptul că oamenii au apreciat și au reușit să iasă din monotonia de zi cu zi. Îmi amintesc că în momentul în care am început să pregătim pereţii, unii ne-au numit zidari. A fost amuzant, dar cel mai plăcut a fost că am reuşit să le schimbăm părerile. Sentimentul pe care l-am trăit atunci nu l-am mai trăit niciodată, dat fiind că nu am mai expus, nu am avut parte de atâta simpatie din partea oamenilor și atâta înțelegere. Am fost atât de apreciați încât după un timp veneau persoane străine să ne aducă mâncare… Pentru România, am încercat să-l aducem pe Brâncuși, care nu a fost apreciat de români în vremea lui. După părerea mea, el a făcut revoluția sculpturală, este românul nostru de care ar trebui să fim mândri. Apoi, l-am pictat pe Mihai Viteazul, care este o icoană a noastră și este primul dintre domnitorii care au realizat ceva pentru țara noastră, iar în mijloc, nu știu dacă toţi au observat, este țăranca lui Grigorescu“, a spus Andrei.

„Am vrut să dăm un strop de culoare oraşului“

În ceea ce priveşte picturile realizate pe cutiile de electricitate, Andrei mărturiseşte că au încercat să se bazeze mai mult pe tema electricităţii şi tehnologiei. Au vrut să realizeze aceste desene în stilul romantic şi structural al artei stradale. „Am vrut să dăm un strop de culoare orașului, să îi facem pe oameni să privească şi să aprecieze arta la adevărata ei valoare. Sunt mulţi artişti în acest oraş care nu sunt foarte bine cunoscuţi, sunt şi copii foarte buni, extrem de talentaţi, pe care nimeni nu îi cunoaşte. Încercăm, practic, să convingem societatea că ideile noastre sunt foarte utile pentru ei, pentru educarea vizuală. Nu vorbim de o superioritate a noastră ca şi artişti, dimpotrivă, vrem ca oamenii să ne cunoască doar prin arta noastră. Picturile de la pasaj sunt dificile, au nevoie de echipament special, de schele pe care să ne cățărăm pentru a picta. Ne vom baza pe o ornamentaţie din perioada fanariotă pentru că atunci a avut cea mai mare influenţă arta românească, vor fi figuri feminine, vom merge mai mult pe portretistică pentru a da personalitate acelor stâlpi de beton. Vrem ca rezultatul final să fie o distracţie pentru ochiul care priveşte. Mai am un proiect de suflet de care sunt extrem de mândru, am avut şansa să lucrez la Teatrul «Colibri» alături de Vlad Tănase pentru piesa «Frumoasa din pădurea adormită». A fost o mare şansă atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei prin prisma faptului că un teatru ne-a deschis uşile şi ne-a permis să învăţăm, să experimentăm“, a adăugat Andrei.


Care este visul artistului Andrei Toniţa

Andrei, ca şi colegii săi, este un băiat simplu, foarte timid, care preferă să lase operele să vorbească pentru el. Nu îşi doreşte să devină celebru, nici măcar bogat, vrea doar să i se ofere şansa să profeseze. „Visul meu nu ţine de faimă sau bani. Partea materială pentru mine este doar o necesitate pentru că societatea aşa este creată. Ca artişti, trebuie să ne putem întreţine pentru a ne urma visul. Visul meu are la bază un curent filosofic care este utilitarismul, vreau să încerc prin arta mea să ajut oameni. Altă posibilitate nu am, nu mă pricep la altceva. Poate se simte o critică socială în arta mea, dar sper ca oamenii să o înţeleagă. Consider că între artişti nu trebuie să existe rivalitate sau orgoliu, fie că este vorba de muzică sau artă plastică. Noi trebuie să ne înţelegem foarte bine pentru că scopul final este arta, opera noastră. Sunt trist însă când văd cât de uşor se lasă oamenii tentaţi de kitschuri. Pe noi, artiştii, ne doare cel mai mult. Cred însă că în mare parte este vina societăţii, iar rolul nostru, al artiştilor, este acela de a încerca să educăm prin artă, să arătăm care sunt considerentele adevăratei arte, să depăşim pragul de stagnare, să încercăm să evoluăm, să stabilim un nou stil, un nou curent“, a mai spus Andrei.

„Arta mea să bucure oamenii“

Bianca Stancu este elevă în clasa a XI-a la Liceul „Marin Sorescu“. Încă din clasa a IX-a s-a implicat în toate proiectele despre care a aflat. „Atunci ne-am format ca echipă, s-au legat prietenii speciale, am devenit o familie. Orice proiect este o provocare pentru noi, mai ales prin faptul că fiecare avem o altă viziune, o altă idee. La «Colibri» am decis ca fiecare hol să aibă propria poveste, poveşti realizate pe parcursul a trei luni de muncă intensă. Avem apoi picioarele de la pasarelă pe care vom realiza portrete foarte mari – art nouveau cu femei, iar pe cutiile de electricitate – artă conceptuală. Nu îmi doresc decât ceea ce îşi doreşte orice artist, ca arta mea să bucure oamenii, să îi facă să uite măcar pentru câteva clipe de problemele cotidiene. Vreau să le fac ziua mai bună, să le ofer posibilitatea să viseze“, a spus Bianca. După absolvirea liceului, Bianca vrea să urmeze Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

„Este minunat să vezi că laşi ceva în urmă“

Raul Mîșulescu a învăţat că orice propunere artistică trebuie luată ca o provocare: „A fost frumos și în acelaşi timp greu pentru că ne-am dorit să iasă perfect, să nu dezamăgim. Este minunat să vezi că laşi ceva în urmă, este şi mai frumos să faci artă stradală având şansa să alegi tema, culorile, absolut tot. Să îţi laşi imaginaţia să vorbească… La Teatrul de copii şi tineret ne-am inspirat din motivele basmelor românești și maghiare, la arta stradală a fost însă altceva şi asta ne-a determinat să citim foarte mult“.

Maria Opriţa a pictat saloanele Secţiei de Pediatrie şi holurile Teatrului „Colibri“: „O să mă vedeţi alături de colegii mei realizând street art în Centrul Vechi și la pasarelă. Dintotdeauna am fost adepta principiului «nu riști, nu câștigi» și am vrut să văd cum este. Trăiesc un sentiment foarte plăcut. Simți mândrie, simți că lumea te apreciază chiar dacă nu te cunoaște. Am primit aprecieri și de la persoane din alte oraşe. Când m-am apucat de lucrare, oamenii au reacţionat ciudat: «Ce faci, mă? Nu te apuca, sunăm Poliţia, nu mai murdări străzile». Abia când am teminat pictura au zis: «Bravo, mă! Felicitări!»“.

Alina Leoveanu consideră că prin intermediul acestor proiecte a avut şansa să înveţe foarte mult: „Nici nu am simţit că ar fi fost un efort… Am lucrat cu colegii mei, care sunt ca și familia mea acum. Ne-am înțeles foarte bine și am învățat de la ei tehnici noi, am evoluat mult mai bine decât am evoluat la școală. Vreau să urmez Facultatea de Arte și sper să reușesc în cariera mea“.


Galerie foto


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 23 aprilie 2015

Actualitate

» „Fii vocea cartierului tău!“
» Înscrierile pentru Programul Rabla 2015 încep luni
» Europol: 20% dintre experţii în apărare cibernetică sunt poliţişti români
» TVA pentru cărţi va fi redusă de la 9% la 5%, de la 1 ianuarie 2016
» STS va scana cărțile de identitate la următoarele alegeri, ca măsură împotriva votului multiplu şi a turismului electoral
» Ostatici luaţi de gruparea Al Qaeda, ucişi accidental în timpul unei operaţiuni antiteroriste americane
» Elevi români, premiaţi la două concursuri de limbă latină desfăşurate în Italia
» Daniela Bârsan, noul purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale
» CFR Călători lansează Trenurile Litoral
» Rusia: Zeci de studenţi, răniţi la Moscova în urma unui incendiu produs la un cămin studenţesc
» Preşedintele Iohannis a semnat decretul pentru eliberarea din funcţie a consilierului Tatiana Niculescu Bran
» Prognoza meteo pentru vineri
» Craiova: Expoziţie de carte la Muzeul de Artă
» Ocuparea şi şomajul în anul 2014
» Elena Udrea rămâne în arest

Local

» Doctorițe arestate la domiciliu pentru infracțiuni de corupție

Dolj

» Craiovenii din cartierul 1 Mai, de vorbă cu autoritățile (I)
» Craiovenii „uită“ câinii fără lesă și punga acasă
» Cum aleg asociațiile firmele care le scapă de rozătoare
» Oltenia, sub „zodia“ DNA
» Toate detaliile despre cartierul chinezesc din Craiova
» Târg de joburi pentru studenţi şi masteranzi, pe 15 mai la Craiova
» Proiectul RINNO
» Cum să scăpăm de insecte și rozătoare la bloc
» Şedință comună a guvernelor României și Bulgariei și reuniunea trilaterală a Prim-miniștrilor României, Bulgariei și Serbiei la Craiova
» Opera lui Giacomo Puccini, pe scena Operei Române Craiova
» Se opreşte apa în Calafat
» Craiova: Aproape 40 de angajatori participă la Bursa Generală a Locurilor de Muncă
» Craiovenii, invitaţi duminică la o plimbare cu bicicleta prin oraş
» A doua ediţie a proiectului “MiniMUN”, în weekend la Craiova
» Studenţi la Drept din ţară participă la un proiect de schimb de experienţă la Craiova
» Olt: Trei craioveni, răniţi într-un accident, la ieșirea din Balș
» Conferinţa Anuală a bibliotecarilor din Dolj, la “Aman”

Gorj

» Baia de Fier, comuna de la poalele muntelui
» Trufele din Gorj, pe mesele italienilor şi francezilor
» UCB pregăteşte elevii pentru bacalaureat
» Narcis Neaga a inspectat lucrările din Defileul Jiului
» Programul „Mere în şcoli“ devine „Meri pentru şcoli“
» Gorj: 1.964 de disponibilizări la CEO

Olt

» Olt: Ziua Bibliotecarului şi Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor, sărbătorite la Slatina

Sport

» Peste 400 de luptători vin în Bănie
» Confirmați-vă statutul de favoriți!
» Maria Şarapova a fost învinsă la Stuttgart de Angelique Kerbe
» Simona Halep o va întâlni în sferturile turnelui de la Stuttgart pe Sara Errani
» Fotbal – Finala Cupei României se va desfăşura pe Arena Naţională

Educatie

» Ministerul Educației a lansat licitația pentru manualele de clasa a treia

Magazin

» Horoscop
» Un tren japonez a mers cu o viteză de peste 600 km pe oră
» Bancul zilei
» Mircea Cărtărescu, laureatul Premiului de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană pe 2015

Top