8.9 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalStație modernă de colectare a deșeurilor la Vânju Mare

Stație modernă de colectare a deșeurilor la Vânju Mare

Cu o populație de 5.500 de locuitori, orășelul mehedințean Vânju Mare a intrat pe ruta transportului internațional, o dată cu reabilitarea DN 56 A, care face legătura între porturile dunărene Calafat și Drobeta Turnu Severin. Orașul este cunoscut pentru zona viticolă și unitatea militară care a funcționat aici. Până la sfârșitul anului, în localitate se va da în funcțiune o modernă stație de transfer al deșeurilor, construită în cadrul unui sistem integrat la nivel de județ, în valoare de 22 de milioane de euro. Ce alte investiții și-a propus administrația locală și în ce stadiu se află cele deja începute aflați în cele de mai jos.

La 33 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, pe drumul național 56 A, ce leagă municipiul de Calafat, se găsește orășelul Vânju Mare, o veche așezare mehedințeană cunoscută prin podgoriile sale și prin unitatea militară din care a rămas acum doar o ruină. Comuna din Valea Blahniței a devenit oraș în 1968, o dată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României. Noul centru urban s-a construit în jurul Unității Militare (UM) 0168, după cum își amintește primarul Nicolae Rugină. „Orașul ajunsese la 10.000 – 11.000 de locuitori. Erau multe întreprinderi în care oamenii aveau locuri de muncă. Din acest motiv, nu părăseau zona. Cea mai importantă era unitatea militară, la care lucrau sute de cadre militare și unde erau încorporați în jur de 2.000 de militari în termen. Apoi erau fabrica de confecții, întreprinderea de transport local, secția de drumuri naționale etc. Din cauza desființării acestor unități, dar și a migrației și a natalității scăzute, orașul are acum circa 5.500 de locuitori, împreună cu cele patru sate aparținătoare: Traian, Orevița Mare, Bucura și Nicolae Bălcescu“, a precizat primarul Nicolae Rugină.

Proiect european pentru colectarea deșeurilor

În locul soldaților, ruina fostei unități militare adăpostește acum câțiva câini vagabonzi. 94 de hectare de teren au rămas în paragină. Primarul spune că a preluat terenurile de la MApN și vrea să dezvolte aici un mic parc industrial, exploatând potențialul agricol al zonei. „Vrem să punem la dispoziție patru hectare de teren pentru construirea unei fabrici de ulei și a unui depozit de legume-fructe. Tot în zonă, pe locul fostului poligon al unității militare, vrem să construim un complex sportiv, cu terenuri de volei, baschet, minifotbal, dar și un bazin de înot“, a explicat primarul. Nu departe de fosta cazarmă se află blocurile cartierului militar, locuite și în prezent, iar la câteva zeci de metri găsim stadionul de fotbal și noua stație de tranzit a deșeurilor, un punct important în sistemul integrat de colectare al județului Mehedinți.
Fonduri UE în valoare totală de peste 97 de milioane de lei (22 de milioane de euro) au fost investite în sistemul integrat de management al deșeurilor solide, care trebuie să fie gata la finalul acestui an. Proiectul include colectarea deșeurilor menajere, transportul lor la cele patru stații de transfer (Orșova, Strehaia, Baia de Aramă și Vânju Mare) și apoi la depozitul ecologic din comuna Malovăț, unde vor fi supuse unei noi sortări pentru valorificare și reciclare. Stația de transfer din orașul Vânju Mare este aproape de finalizare și va colecta deșeuri din sudul județului, potrivit lui Radu Căpățână, responsabil de mediu în cadrul primăriei locale. „Aici se vor sorta deșeurile de hârtie, carton, plastic și sticlă, apoi gunoiul se va compacta în containere speciale și se va duce la reciclare. Stația Vânju Mare face parte din zona IV. În perioada 1990 – 2009, aici a existat o groapă de gunoi neconformă cu standardele de mediu, care a fost închisă recent. De principiu, sistemul de colectare a deșeurilor trebuie să fie funcțional la sfârșitul anului 2015“, a precizat Radu Căpățână. Alături de stația de sortare se poate vedea un delușor artificial, creat prin închiderea fostei gropi de gunoi, în care stau înfipte tuburi răsuflătoare, pentru a preîntâmpina acumularea de biogaz.

Rețeaua de alimentare cu apă, o prioritate

Primarul Nicolae Rugină ne-a schițat prioritățile orașului în perioada următoare: drumuri, apă, canalizare și iluminat public economic.
„Am finalizat deja un tronson de drum de doi kilometri care deservește exclusiv populația satului Orevița Mare – care aparține de orașul nostru. De asemenea, mai avem foarte puțin de lucrat la asfaltarea unui tronson de drum comunal de cinci kilometri. Am încercat, după posibilitățile noastre, să reabilităm un pic zona civică a orașului. Aceasta presupune reabilitarea trotuarelor, a spațiilor verzi, plantarea de arbori ornamentali și așa mai departe. De asemenea, ne preocupă foarte tare reabilitarea sistemului de iluminat public al orașului, care are acum costuri ridicate, din cauza lămpilor de putere mare. Este un proiect din fonduri proprii, în valoare de 450.000 de lei. De curând, am primit toate materialele și ne vom apuca de treabă, vom monta lămpi pe leduri, ecologice, cu un consum mic de energie. Din calculele noastre, vom face o economie la energie de 50 – 70%, iar în timp costurile investiției vor fi amortizate. În mod cert, sistemul va fi reabilitat și în cele patru sate aparținătoare“, a mai afirmat primarul.
Cu un buget minim de șase milioane de lei, primăria încearcă să rezolve și unele investiții mai mici, dar extrem de necesare: sisteme de încălzire la școala gimnazială și la primărie, reabilitarea acoperișului liceului etc. Unele investiții mai mari se vor realiza cu fonduri guvernamentale, prin Compania Națională de Investiții (CNI). Așa este cazul casei de cultură a orașului, pentru care fondurile locale nu sunt suficiente.
Proiectul de alimentare cu apă a orașului și canalizare este de anvergură: întreaga rețea de alimentare cu apă și canalizare a orașului Vânju Mare va fi reabilitată cu fonduri UE în valoare totală de 3,9 milioane de euro. Sistemul de canalizare va fi marele câștig al localnicilor, deoarece doar 15-20% din el era realizat. În paralel, se derulează un program cu fonduri guvernamentale ce urmărește extinderea rețelei de alimentare cu apă în satele Nicolae Bălcescu și Bucura. „Este o lucrare demarată în toamna anului trecut, se lucrează în prezent. Valoarea totală a investiției este de 5,2 milioane de lei. Până acum, am primit deja o tranșă de 1,5 milioane de lei și sperăm să primim tot atât în 2015. În viitor, ne propunem să extindem sistemul și în celelalte două sate rămase, Traian și Orevița Mare“, a mai arătat primarul Nicolae Rugină.

Victor Gomoiu, personalitatea orașului

Dr. Victor Gomoiu (1882 – 1960) este cea mai cunoscută personalitate născută în orașul mehedințean Vânju Mare. A fost medic chirurg și istoric al medicinei, care a îndeplinit funcția de ministru al sănătății în guvernul Ion Antonescu (1940), membru titular al Academiei de Științe din România. În semn de prețuire, liceul teoretic din Vânju Mare poartă numele „dr. Victor Gomoiu“.

Reabilitarea orașului, 20 de milioane de euro

Marele plan al primăriei este accesarea de fonduri UE pentru un proiect integrat de dezvoltare urbană (PID) care ar schimba total fața orașului. Proiectul este evaluat la circa 20 de milioane de euro, o sumă uriașă pentru potențialul financiar al localității Vânju Mare, care are un buget anual de doar șase milioane de lei (1,36 milioane de euro).

Vânju Mare, rută de trafic internațional

DN 56A, artera cea mai importantă care trece prin oraș, face legătura între Drobeta Turnu Severin și Calafat, ambele porturi la Dunăre.
Artera începe din DN 56 Craiova – Calafat în dreptul localității Maglavit și se termină în DN 6 la Șimian, lângă Drobeta Turnu Severin.
În perioada comunistă, drumul era greu de parcurs, însă după reabilitare a devenit ruta preferată a tirurilor care vin din Bulgaria și trec podul pe la Calafat, pentru a ajunge în Vestul Europei. Pe această rută, drumul Calafat – Drobeta Turnu Severin este cu circa 100 de kilometri mai scurt decât varianta pe Craiova.

Podgoria Vânju Mare, brand românesc

Dealurile și clima fac din Mehedinți un județ renumit pentru podgoriile sale. Fiind scăldat de razele soarelui cel mai mult pe parcursul unui an (4.000 de ore, față de o medie mulțumitoare de 2.500), este singura zonă cu climat mediteraneean din România. De altfel, se află mai aproape de Marea Adriatică decât de Marea Neagră.
Podgoria Mehedinți grupează 56 de localități răspândite pe aproape întreg teritoriul județului, sub patru branduri locale. Brandul „Mehedinți – Vânju Mare și Orevița“ grupează vinurile din 18 localități: Vânju Mare, Orevița Mare, Bucura, Nicolae Bălcescu, Traian, Rogova, Poroinița, Fântânile Negre, Poroina Mare, Șipotu, Livezile, Izvoru Aneștilor, Devesel, Scăpău, Pădina Mare, Slașoma, Iablanița și Pădina Mică. Sortimentul viticol recomandat în această podgorie include soiuri pentru vinuri albe (Tămâioasă românească, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Chardonnay, Riseling italian și Fetească regală) și soiuri pentru vinurile roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Novac, Negru de Drăgășani). În funcție de tehnologia aplicată, din strugurii negri se pot obține și vinuri roze.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS