să lucreze „la negru“ (FOTO: arhiva GdS)
Unele firme pun presiune pe angajați în diverse feluri: de la a accepta să aibă în contract trecute mai puține ore decât muncesc efectiv până la constrângerea unor angajați să își dea demisia în schimbul unor promisiuni materiale.
Cea mai întâlnită formă de presiune asupra angajatului, conform ITM Dolj, o reprezintă faptul că oamenilor li se transmite că sunt mulți alții care pot fi angajați pe postul respectiv, în locul lor. „Există o vorbă care nouă nu ne place, pe care o spune angajatorul: «Uite câți așteaptă la poartă!». Ne confruntăm cu astfel de probleme care reies și din sesizările făcute. Prima formă de șantaj, aceasta este: angajatul este șantajat chiar cu locul de muncă“, a precizat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora.
Șantajul financiar, o modă?
Mai nou, unii angajatori și-ar constrânge angajații să accepte o sumă de bani în plus la salariu, plătită „la negru“, dar pentru a primi acea compensație financiară salariații sunt obligați să accepte modificarea contractului individual de muncă și să li se reducă timpul de lucru de la opt ore, la două, patru sau șase ore pe zi sau chiar și la una – două ore pe zi. „Șantajul financiar constă în faptul că angajatorul îi spune angajatului să accepte să i se diminueze timpul de lucru în contractul de muncă, în schimbul a 100-200 de lei pe lună în plus la salariu. Firmele vor o diminuare tot mai mare a timpului de lucru, undeva la una – două ore, cu scopul unui avantaj financiar, în funcție de timpul de lucru pe care îl negociază. Dacă acceptă să lucreze cu timp parțial de lucru de șase ore, atunci impozitele la stat sunt mai mari, iar dacă acceptă cu timp mai mic, atunci și impozitele sunt mai mici, iar beneficiul se împarte între angajator și angajat“, a declarat Cătălin Mohora, care a menționat că ITM Dolj verifică absolut toate firmele care au toți angajații cu contracte de muncă înregistrate cu timp parțial de lucru. Sunt peste 1.600 de societăți în Dolj care au angajați cu timp parțial de lucru. Unii lucrează efectiv cât au în contract, dar alții lucrează mult mai mult. Amenzile pentru angajatori pot fi usturătoare, ajungând până la 20.000 de lei pentru astfel de abateri, care sunt legate de o formă de muncă „la gri“.
Inspectorii de muncă pot depista relativ ușor persoane care au declarate mai puține ore în contractul de muncă, dar care lucrează mai mult, în realitate. Orice firmă trebuie să aibă afișat programul de lucru, iar programul celor cu timp parțial trebuie stabilit în prealabil. Dacă ITM ajunge în control în afara programului de una, două sau patru ore al oamenilor, dar îi găsește pe aceștia la lucru, atunci înseamnă că respectivii salariați lucrează mai mult decât au în contract.
Forțați de angajatori să își dea demisia
Unii angajatori își forțează angajații să semneze demisia, invocând diverse motive. Din 150 de sesizări depuse de la începutul anului și până în debutul lunii martie la ITM Dolj, aproximativ 5% reprezintă acuzații de presiuni asupra salariaților de a-și da demisia. „Nu știu dacă este un șantaj, dar știu că se pune presiune pe angajat să își dea demisia. Poate au fost santajați cu alte forme de presiune: cu plângeri penale, cu alte aspecte care nu țin de remunerația lunară. Angajatorul încearcă să-l forțeze pe angajat să își dea demisia, ca să nu mai parcurgă procedura privind concedierea, cu perioada de preaviz (de 20 de zile). Poate exista un conflict între salariat și patron, poate exista o problemă economică în unitate“, a declarat Cătălin Mohora. Inspectorul-șef al ITM susține că, atunci când există o negociere între angajator și angajat ce implică plata unei sume de bani pentru ca salariatul să își dea demisia sau să accepte încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților, atunci această formă de negociere este legală. Dacă angajatul semnează și acceptă condițiile impuse de firmă, atunci nu se mai poate pune problema că ar fi o formă de șantaj.
Acuzațiile de șantaj la locul de muncă sunt de competența organelor de cercetare penală. Potrivit art. 207 din Codul penal, șantajul se sancționează cu închisoare de la unu la cinci ani: „(1)Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut la alin. (1)“. În cazul în care faptele prevăzute la alineatele 1 și 2 sunt făcute pentru a se obține un scop patrimonial, atunci sancțiunea poate fi închisoare de la doi la șapte ani.
Există și persoane care caută să muncească „la negru“
Șeful ITM Dolj susține că în piață sunt descoperite și persoane care caută exact angajatori care încalcă legea și angajează personal fără forme legale. Este vorba despre persoane care sunt în șomaj, pensionate pe caz de boală sau sunt pensionate anticipat și nu au voie să aibă și alte venituri de natură salarială. „Mai există și persoane, în special bărbați, care ar trebui să fie acasă, în concediu pentru îngrijirea copilului, dar, de fapt, noi îi găsim la muncă“, spune inspectorul-șef al ITM Dolj. În funcție de gravitatea deficiențelor constatate de inspectorii de muncă, amenzile sunt cuprinse într 3.000 și 20.000 de lei. În plus, cei descoperiți de alte instituții ale statului că încasează și alte venituri pe lângă cele de la stat trebuie să restituie integral fie ajutorul de șomaj, pensia sau indemnizația de creștere a copilului, pe perioada cât au mai avut și alte venituri.
