Recentele scandaluri legate de plata salariilor unor angajați dați afară de Primăria Craiova și reangajați de judecători aduc în discuție o situație periculoasă pentru administrația locală. Zeci sau sute de mii de lei din bugetul local, deci din banii craiovenilor, sunt plătite în contul salariilor restante fără ca persoanele care i-au concediat pe funcționari pe nedrept să fie sancționate de conducerea primăriei. Primarul Olguța Vasilescu se plânge, însă, de judecători, despre care spune că reîncadrează persoane date afară pentru fapte grave, și dă de înțeles că nici un funcționar public nu va mai intra în comisia de disciplină până când nu vor fi modificate articolele din Legea nr. 188/1999 legate de sancționarea funcționarilor publici, demers legislativ de durată. Mesajul primarului sună periculos. Practic, s-ar da liber la furat sau încălcat legea în primărie și instituțiile subordonate pentru că municipalitatea, chipurile, descurajată de eșecurile din fața instanței, nu-i va mai sancționa pe angajați.
Cine plătește pentru concedierea nelegală a angajaților din primărie sau instituțiile subordonate? Persoanele care au luat decizia greșită? Nu. Banii sunt plătiți din bugetul instituțiilor fără ca respectivele persoane să fie sancționate în vreun fel. Cel puțin trei cazuri de acest gen sunt de notorietate. Camelia Nicola, actuala directoare a Direcției pentru Evidența Persoanei, Ion Cojocaru, fostul administrator al Grădinii Zoologice din Craiova, și Gheorghe Diaconeasa, tehnician veterinar la aceeași unitate. Toți trei au fost concediați, toți au desființat în instanță deciziile de concediere și au obținut rambursarea salariilor pe perioada cât au fost dați afară, circa 100.000 de lei în total. Alt caz cu impact asupra bugetului local este acela al mai multor angajați și foști angajați ai Direcției de Impozite și Taxe cercetați de procurori pentru un prejudiciu de 600.000 de lei pe care l-ar fi produs prin ștergerea din calculator a mai multor datorii care trebuia încasate la bugetul local. Primăria le-a dat calificativul 1 pentru a-i putea da afară, dar ei au reușit să anuleze în instanță raportul de evaluare.
Contre în ședința de consiliu local
Suita de concedieri ilegale a ajuns subiect de discuție și la ultima ședință de consiliu local de luna trecută, atunci când consilierul local Dan Cherciu a solicitat primăriei să se îndrepte în instanță împotriva persoanelor care au decis concedierile abuzive. „Solicit și mi s-ar părea că ar trebui instituit la nivelul primăriei și al tuturor instituțiilor subordonate ca, dacă într-adevăr fondurile sunt plătite de instituțiile respective, primăria să se îndrepte prin hotărâre judecătorească împotriva celor vinovați pentru că instanța a hotărât că aceste măsuri au fost abuzive și mi se pare corect ca acel funcționar care a făcut abuzul să-l și suporte. Altfel încurajăm repetarea acestor abuzuri și plătește craioveanul. Or, așa cum am văzut că s-a deschis o acțiune în instanță împotriva unor foști angajați de la Taxe și Impozite, nu văd de ce nu am putea să ne îndreptăm ca instituție împotriva celor care au comis aceste abuzuri?!“, a declarat Cherciu.
Primarul Craiovei a evitat un răspuns pe această temă și a dat vina pe judecătorii care decid să-i reîncadreze pe funcționarii cu probleme. „Vreau să vă spun că știam despre ceea ce se întâmplă acolo (Direcția de Taxe și Impozite – n.r.) chiar din prima săptămână când am ajuns primar. Motiv pentru care le-am dat calificativul 1 la final de an, ca să putem să-i dăm afară. Au câștigat toți în instanță. Și după, a venit poliția și ni i-a săltat pe toți. Cine a greșit? Autoritatea sau instanța? La RAADPFL a fost concediat un angajat din cauza căruia au murit puii de leu, vă aduceți aminte, a fost un întreg scandal mediatic… Ni l-a dat instanța înapoi! Am mai prins un angajat RAADPFL furând o căruță de lemne. L-am dat afară și ni l-a dat instanța înapoi! În ceea ce privește cazul doamnei Nicola, din punctul meu de vedere, a fost grav. A murit un om. Nu știu dacă știți exact speța, în sensul că s-a pierdut o mapă, nu s-a anunțat faptul că s-a pierdut această mapă, eu am aflat de la Antena 3, de la Loredana Chimoiu, după ce cetățenii români care erau plecați în Germania erau disperați că de șase luni nimeni nu-i bagă în seamă ca să reconstituie aceste documente. M-am interesat despre ce este vorba. Am discutat cu persoanele respective, care mi-au spus că li s-a spus de către doamna directoare (Camelia Nicola – n.r.) că mapa este la doamna primar și nu vrea s-o semneze. Nici nu avea ce să caute la mine această mapă! Noi avem borderou și știm unde sunt documentele. Atunci a chemat o angajată, a obligat-o să-și dea demisia ca să ia asupra ei această problemă, angajata a ajuns la mine și a spus că a fost amenințată să-și dea demisia. Apoi a fost aruncată vina asupra altui angajat, care a făcut infarct și a decedat la serviciu. E grav? Sau nu e grav? Instanța spune că nu e grav. În nici unul din aceste cazuri instanțele nu au considerat că este grav. Mie mi se pare că este o problemă de legislație, motiv pentru care la Asociația Municipiilor am propus ca legea privind funcționarul public să fie cu prioritate pe ordinea noastră de zi“, a replicat primarul.
Judecătorii o contrazic pe Olguța Vasilescu
Acuzațiile primarului sunt însă contrazise de sentința prin care Camelia Nicola și-a câștigat înapoi postul de director și salariile restante, după ce fusese concediată pe motiv că o mapă cu documente se pierduse pe traseul dintre Direcția pentru Evidența Persoanei și primărie. Atât Tribunalul Dolj, cât și Curtea de Apel Pitești au decis că primăria a concediat-o ilegal și au demontat fiecare acuzație adusă acesteia.
Potrivit Curții de Apel Pitești, instanța finală în procesul dintre Nicola și primărie, mapa a fost pierdută pe 28 decembrie 2012 și, conform documentelor existente, ea a fost refăcută într-un timp record. Nicăieri nu se vorbește despre tergiversarea de șase luni de care amintea primarul. Cât despre cei doi angajați asupra cărora primarul spune că a aruncat vina Camelia Nicola, cei trei judecători de la Curtea de Apel Pitești consideră că ei au fost sancționați pe drept. De asemenea, judecătorii nu au făcut nici o legătură între sancțiunea primită și infarctul care a dus la decesul, câteva luni mai târziu, al angajatului despre care primarul susține că a murit din cauza tensiunilor de la serviciu. În concluzie, toate acuzațiile aduse public de primar în cazul Nicola au fost infirmate de judecători.
Madlen Voicinovschi nu e bună de anchetat
Primarul Olguța Vasilescu are probleme nu numai cu judecătorii din acest caz, ci cu toți cei care adoptă decizii ce nu-i sunt pe plac. Și, totuși, ce le reproșează concret? Faptul că atunci când se opun concedierii iau în calcul dacă angajatul a avut antecedente la locul de muncă, spune Olguța Vasilescu. „Judecătorii spun că ar trebui sancțiuni repetate. Or, de exemplu, în cazul celor de la Taxe și Impozite, chiar dacă ar fi la prima abatere, faptul că au șters din calculatoare datorii care trebuia încasate nu este faptă gravă? Sau în cazul angajatului de la RAADPFL prins că a furat o căruță de lemne, chiar dacă ar fi la prima abatere, nu este faptă gravă? De câte ori trebuie să comită o faptă ca să poată fi concediat? În ceea ce privește Grădina Zoologică, voi, presa, ați scris că acei pui de leu au murit din cauza neglijenței angajaților. Am încercat să-i dăm afară, instanța i-a repus în funcții“, a precizat Olguța Vasilescu pentru GdS. Întrebată dacă va lua vreo decizie de sancționare împotriva fostei directoare de la Direcția pentru Evidența Persoanei, Madlen Voicinovschi, pentru gravele deficiențe constatate în activitate atât de procurori, cât și de forurile superioare, primarul a spus fără echivoc că ea nu va mai intra în comisia de disciplină. „Doamna Voicinovschi nu este cercetată disciplinar. Nici nu mai e cazul să facem vreo cercetare disciplinară până nu se modifică legea“, a explicat primarul.
Funcționari concediați mai ușor?
Despre ce modificări vorbește primarul? În primul rând, este vorba despre articolul 77, alineatul 4, din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici. Articolul în cauză face parte din capitolul VIII și se referă la etapele sancțiunilor pe care le poate primi un funcționar public. Alineatul 4 spune următoarele: „La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentei legi“. Primarul a propus Asociației Municipiilor din România eliminarea ultimei părți a alineatului referitoare la existența antecedentelor. Motivarea este următoarea: practica instanțelor judecătorești este constantă, admițând contestațiile funcționarului public destituit ca urmare a cercetării disciplinare, motivat pe faptul că acesta nu a fost sancționat disciplinar anterior. Alte propuneri de modificări se referă la mutarea temporară sau definitivă a funcționarilor publici de pe o funcție pe alta în situația în care apar disfuncționalități în cadrul unui departament din cauza suspendării raporturilor de serviciu mai multor persoane. Asemenea situații apar atunci când procurorii arestează sau trimit în judecată funcționari publici.
Președintele Sindicatului Administrației Publice „Forța Legii“, Ringo Dămureanu, consideră că eliminarea antecedentelor în cazul sancționării funcționarului public nu are nici un efect. „Sancțiunile se radiază într-un termen cuprins între șase luni și un an, deci nu va avea efect eliminarea acelei prevederi. În ceea ce privește motivarea cu practica instanțelor, vreau să vă spun că la instanțe este haos, nu este o practică. Fiecare judecător apreciază în felul său“, a explicat Dămureanu.
Ce sancțiuni prevede legea
Potrivit Legii nr. 188/1999, destituirea unui funcționar public nu este singura măsură disciplinară pe care o poate lua o autoritate publică.
Articolul 77, alineatul 3, prevede următoarele sancțiuni disciplinare: a) mustrare scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la trei luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcția publică pe o perioadă de la unu la trei ani; d) retrogradarea în funcția publică pe o perioadă de până la un an; e) destituirea din funcția publică.
