Procurorii anticorupție au făcut public rechizitoriul prin care au dispus trimiterea în judecată a fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, a Nicoletei Miulescu, secretarul primăriei, și a unei foste consiliere juridice pentru că au retrocedat ilegal un imobil din centrul Craiovei. Procurorii îi acuză pe cei trei de abuz în serviciu. Anchetatorii au explicat că o femeie din Târgu Jiu a revendicat nejustificat fosta Casă a Copilului din Craiova și terenul din jurul imobilului, dar, cu toate acestea, primăria i l-a retrocedat. Imobilul a fost vândut imediat către SC Mitliv EXIM SRL cu suma de 660.000 de euro.
În rechizitoriul întocmit, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Craiova susțin că, la începutul lunii iunie 2013, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că funcţionari publici şi persoane cu funcţii de decizie din cadrul Primăriei Craiova au restituit, în mod nelegal, un imobil și un teren de pe bulevardul Nicolae Titulescu (fosta stradă Severinului). Este vorba de un imobil de 330 de metri pătrați și un teren de peste 1.300 de metri pătrați din curtea Spitalului „Filantropia“, unde a funcționat în anii ‘50 Casa Copilului. Ancheta procurorilor a dus la Carmen Grigorie, care a lucrat în cadrul Primăriei Craiova în funcţia de consilier juridic din 2004 și până în 2011, când s-a mutat la Londra, apoi a ajuns la Nicoleta Miulescu, secretarul primăriei încă din anul 1998, și la Antonie Solomon, primarul Craiovei în perioada 2004-2012.
Istoria imobilului de pe bulevardul Nicolae Titulescu
Cum a ajuns o femeie din Târgu Jiu să revendice și să primească o casă și terenul aferent în Craiova? Povestea începe în familia magistratului Ioan Urdăreanu, care a avut doi fii: Ioan, născut pe 8 decembrie 1886, şi Constantin, născut pe 4 septembrie 1890. Ambii au devenit avocați. Potrivit procurorilor, la un moment dat, tatăl celor doi băieți a împărțit averea. Primul fiu, Ioan, care a locuit în comuna Săulești, Gorj, a moștenit proprietățile din Gorj, iar fratele său, Constantin, a moștenit casa părintească din Craiova, adică imobilul de pe bulevardul Titulescu.
Cine este Gabriela Cîmpeanu, femeia care a revendicat și primit casa și terenul din Craiova? Fata lui Ioan. Acesta ar fi avut o relaţie cu bucătăreasa Cîmpeanu Sevastiţa, în urma căreia, pe 10 septembrie 1929, s-a născut o fetiţă – Gabriela Cîmpeanu. Din cauza diferenţei de statut social, avocatul Ioan Urdăreanu nu s-a putut căsători cu Sevastița, însă a hotărât să o adopte pe Gabriela, lucru care s-a întâmplat pe 15 decembrie 1947, printr-o hotărâre a Tribunalului Gorj. În urma adopției, Gabriela a luat și numele de Urdăreanu, dar și toate drepturile conferite de lege. În plus, printr-un testament olograf din 8 noiembrie 1943, Ioan Urdăreanu a dispus „ca după încetarea mea din viaţă, întreaga mea avere mobilă şi imobilă, oriunde se va găsi, să devină proprietatea exclusivă şi absolută a Gabrielei S. Cîmpeanu, pe care o institui legatara universală a întregii mele averi“. Ulterior, prin Decretul nr. 83/1949, Ioan Urdăreanu a fost deposedat de întreaga avere pe care o deţinuse în comuna Săuleşti.
Din nu se știe ce motiv, Gabriela Urdăreanu-Cîmpeanu a solicitat Tribunalului Regional Târgu Jiu desfacerea adopţiei, iar instanța a admis cererea pe 12 aprilie 1960. Această cerere avea să stea la baza concluziei anchetatorilor craioveni, conform căreia Gabriela Cîmpeanu nu avea nici un drept să ceară retrocedarea casei din Craiova. În plus, după cum se va vedea mai târziu, Gabriela Cîmpeanu nu putea revendica imobilul și din cauza faptului că unchiul său l-a donat statului în 1951.
„La dosar nu există vreun certificat de moştenitor ori de calitate de moştenitor, ci doar actul de adopţie şi testamentul tatălui ei adoptiv, ambele referitoare la Urdăreanu Ioan. Nu se regăsesc în dosar nici copii de pe actele de deces ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, din acestea putându-se stabili că Ioan Urdăreanu a decedat înaintea fratelui său. Tocmai faptul că notificatoarea (Gabriela Cîmpeanu – n.r.) alesese să se folosească spre a-şi dovedi calitatea de succesor în drepturi de un înscris care o atestă ca şi moştenitor legal şi de un altul care o atestă ca şi moştenitor testamentar, fără ca asupra imobilului solicitat la restituire să existe pretenţii formulate şi de altă persoană, impunea a i se cere să facă dovada că adopţia subzista şi la momentul decesului adoptatorului. Dacă o astfel de dovadă ar fi fost solicitată, s-ar fi constatat faptul că înfierea fusese desfăcută prin sentinţa civilă nr. 1150/12.04.1960 a Tribunalului Regional Târgu Jiu. Astfel fiind, s-ar fi putut stabili că notificatoarea nu putea avea calitatea de moştenitor legal, neputând veni prin reprezentare la moştenirea fratelui fostului tată adoptiv“, se arată în rechizitoriu.
Ce s-a întâmplat cu imobilul din Craiova
Casa din Craiova, moștenită de Constantin, fratele lui Ioan Urdăreanu, a fost pusă la dispoziţia armatei ruse în 1945, ocazie cu care a fost întocmit și un inventar al bunurilor între reprezentantul armatei române şi cel al armatei ruse. Anchetatorii mai spun că nu se cunoaşte modul în care locuinţa lui Constantin Urdăreanu intrase în folosinţa armatei, nefiind găsite înscrisuri în acest sens.
În schimb, s-a stabilit că „matricola clădirii“ a fost deschisă în anul 1942 pe numele lui Constantin Urdăreanu, cu mențiunile „casă de locuit“, „construcţie de cărămidă“, „în stare bună“ şi „compusă din 6 camere şi 5 dependinţe ocup. de prop.“, iar în 1951 actul a fost închis cu menţiunea „Imobilul s-a donat Sfatului Popular al oraşului Craiova şi se scuteşte de impozit pentru viitor“.
Donația a fost făcută pe 3 decembrie 1951, când în imobilul deținut de Constantin Urdăreanu pe strada Severinului, nr. 46, funcţiona deja Casa Copilului. Actul de donaţie a fost declarat autentic printr-un proces-verbal încheiat de Tribunalul Dolj. Constantin Urdăreanu a decedat pe 22 noiembrie 1962, iar după moartea sa, imobilul a devenit, împreună cu alte imobile învecinate, Spitalul de Copii „Filantropia“.
Juristul primăriei a naționalizat imobilul din pix
Anchetatorii au mai stabilit că, pe 14 august 2001, Gabriela Cîmpeanu a bătut la ușa Primăriei Craiova și a depus o cerere prin care solicita restituirea imobilului din strada Severinului, nr. 46, în baza Legii nr. 10/2001.
Femeia solicita acordarea de despăgubiri băneşti în calitate de moştenitor al proprietarului decedat, Constantin Urdăreanu, indicând ca moment al trecerii imobilului în proprietatea statului data de 8 februarie 1945. Asta, deși Legea nr.10/2001 prevede că numai imobilele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 se restituie în natură sau prin măsuri compensatorii.
Ca dovezi, femeia a adus copii ale inventarului încheiat între reprezentanţii armatelor română şi rusă, copii de pe certificatele de naştere ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, de pe sentinţa de adopţie din anul 1947, dar și de pe testamentul lui Ioan Urdăreanu din noiembrie 1943.
Nu a depus însă nici o dovadă asupra proprietății, certificatul de moștenitor sau certificatele de deces alte fraților Urdăreanu și a „uitat“ să depună la dosar hotărârea prin care a fost desfăcută adopția.
În continuare, Gabriela Cîmpeanu a comunicat primăriei că vrea despăgubiri bănești în valoare de cinci milioane de lei. Printr-o dispoziţie emisă de primarul Vasile Bulucea în mai 2002, dispoziție vizată pentru legalitate de secretarul Nicoleta Miulescu, s-a dispus înaintarea notificării către Prefectura judeţului Dolj, cu propunerea de acordare a măsurilor reparatorii. Propunerea nu a fost însuşită însă de prefectură, iar dosarul s-a întors la Primăria Craiova, fiind repartizat spre soluţionare tocmai inculpatei Carmen Grigorie.
Procurorii anticorupție spun că, după o serie de cereri și adrese, pe 6 octombrie 2005, Gabriela Cîmpeanu l-a angajat pe avocatul Constantin Stănică din Târgu Jiu, căruia s-a obligat să-i achite un onorariu de succes de 30%. „De la momentul la care se pretinde că notificatoarea a ales să fie reprezentată de apărător ales în faţa reprezentanţilor Primăriei Craiova, la dosarul notificării nu a mai fost depus nici un înscris, situaţia de fapt prezentată anterior de Cîmpeanu Gabriela rămânând la fel de neclară, de nedovedită şi de contradictorie ca şi până atunci“, spun procurorii în rechizitoriu.
Pe 12 noiembrie 2005, Carmen Grigorie a făcut o adresă prin care solicită întocmirea unui proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, adresă în care inculpata „a consemnat faptul nereal că imobilul trecuse în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950, deşi notificatoarea (Gabriela Cîmpeanu – n.r.) nu făcuse niciodată această precizare în notificare ori în celelalte cereri ori memorii formulate, nu depusese la dosar decretul de naţionalizare şi anexele pentru judeţul Dolj, în care erau evidenţiate imobilele naţionalizate în baza acestui act normativ, iar în anexe imobilul din strada Severinului nr. 46 nu apărea ca fiind naţionalizat“, spun procurorii DNA.
Această mențiune a fost preluată mai apoi de funcționarii primăriei care au întocmit procesul-verbal privind starea de fapt a imobilului din 24 aprilie 2007.
După trei zile, pe 27 aprilie 2007, Carmen Grigorie a și trimis dosarul comisiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Craiova, cu propunerea de restituire în natură a 1.310 mp de teren şi a clădirii în suprafaţă de 330 mp. Președintele comisiei era primarul Solomon, iar dintre membri făcea parte și Nicoleta Miulescu.
Ședințe cu… cântec
Anchetatorii au mai stabilit că, potrivit procesului-verbal al şedinţei comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 din 27 aprilie 2007, comisia a decis refacerea procesului-verbal de patrimoniu și a amânat dezbaterile pentru o şedinţă ulterioară. Următoarea şedinţă a comisiei a avut loc pe 9 iulie 2007, iar după această dată a mai fost convocată doar pe 6 septembrie 2007.
Din examinarea procesului-verbal al şedinţei din 9 iulie 2007, procurorii au stabilit că notificarea formulată de Gabriela Cîmpeanu nu a fost însă discutată. Cu toate acestea, pe 19 iulie, aceeași Carmen Grigorie a redactat o dispoziţie de restituire în natură, „în care a consemnat faptul nereal că membrii comisiei locale pentru examinarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001 înfiinţată la nivelul Primăriei Craiova au propus restituirea parţială în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 1.310 mp şi construcţie în suprafaţă totală de 330 mp“, au mai reținut procurorii craioveni. Consilierul juridic Carmen Grigorie a completat şi un referat fără număr şi dată în care a înscris propunerea ce a făcut apoi obiectul dispoziţiei primarului.
Procurorii mai susțin că, deși fuseseră prezenţi la şedinţele comisiei din 27 aprilie și 9 iulie şi știau că notificarea nu fusese dezbătută pe fond, pentru că se dispusese amânarea dezbaterilor pentru refacerea procesului-verbal de către Direcţia Patrimoniu, pe 19 iulie, Nicoleta Miulescu a avizat pentru legalitate dispoziţia de restituire în natură, iar Antonie Solomon a semnat dispoziţia în calitate de primar al Craiovei.
Imediat după ce i-a fost comunicată dispoziţia, Gabriela Cîmpeanu, prin avocat, a început să caute un cumpărător pentru imobil. Printr-un avocat din Craiova, Gabriela Cîmpeanu a ajuns la Liviu Cioană, patronul SC Mitliv EXIM SRL, firmă care a cumpărat casa și terenul cu suma de 660.000 de euro. Contractul de vânzare-cumpărare între Gabriela Cîmpeanu și Mitliv a fost încheiat pe 10 decembrie 2007, la numai câteva luni după ce femeia pusese mâna pe casa și terenul de pe bulevardul Nicolae Titulescu. Pe 12 decembrie 2007, Gabriela Cîmpeanu a virat în contul avocatului Constantin Stănică suma de 670.309,50 lei (aproape 200.000 de euro la cursul din decembrie 2007), reprezentând onorariul de succes de 30%.
Din banii obținuți, după ce a achitat taxele și a plătit avocații, Gabriela Cîmpeanu a cumpărat două imobile în Târgu Jiu și unul în București, un Peugeot pentru ginerele său, dar și două VW Jeta, care au fost făcute cadou către două persoane, „ca mulţumire a faptului că, pe timpul derulării procedurii administrative de restituire a imobilului, cei doi îi asiguraseră transportul de la Târgu Jiu la Craiova“, mai spun anchetatorii.
Miulescu și-a turnat cenușă-n cap, Solomon nu știe ce a semnat
Procurorii DNA au reținut că „mijloacele de probă administrate în cauză dovedesc în mod neîndoielnic activitatea infracţională constând în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi a obligaţiilor legale de către cei trei inculpaţi învestiţi cu analiza şi verificarea actelor ce priveau restituirea în natură a imobilului“. Probele strânse arată că Gabriela Cîmpeanu nu avea dreptul legitim la restituirea imobilului, care aparținuse… fratelui fostului său tată adoptiv.
„Procedând astfel, inculpaţii au acţionat exclusiv în susţinerea interesului nelegitim al notificatoarei Cîmpeanu Gabriela, pentru ca aceasta să beneficieze în mod nelegal de obţinerea imobilului, construcţie şi teren, din Craiova, strada Severinului, nr. 46, şi în detrimentul intereselor instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşurau activitatea. La producerea rezultatului socialmente periculos, a contribuit în mod direct Cîmpeanu Gabriela, care cunoştea exact situaţia de fapt a imobilului, ea însăşi indicându-l ca proprietar pe Constantin Udăreanu şi nu pe fostul său tată adoptiv şi a ascuns faptul că adopţia fusese desfăcută“, au mai reținut anchetatorii.
Procurorii DNA mai spun că, la audieri, cei trei inculpaţi au avut o atitudine nesinceră, declarând că nu-şi amintesc nimic cu privire la împrejurările în care a fost soluţionat dosarul Gabrielei Cîmpeanu.
Inculpatele Carmen Grigorie şi Nicoleta Miulescu nu au contestat concluziile procurorului, însă au precizat că „nu au urmărit producerea rezultatului socialmente periculos, ci doar au manifestat maximă superficialitate cu prilejul soluţionării notificării“. În schimb, Antonie Solomon a susţinut în fața procurorului că nici nu se prezenta la şedinţele comisiei, ci doar semna procesele-verbale de şedinţă, convocatoarele și dispoziţiile de primar, având încredere în secretarul municipiului.
Anchetatorii spun însă că, din declaraţiile consilierilor juridici audiaţi, s-a stabilit că primarul analiza conţinutul dosarelor şi chiar avea un rol activ, formulând întrebări pentru a se lămuri. Numai Nicoleta Miulescu a susţinut că primarul a fost prezent la puţine şedinţe ale comisiei în perioada în care a deţinut această funcţie, însă nu a putut indica la care şedinţe a fost prezent.
Sechestru pe averile lui Solomon și ale Nicoletei Miulescu
Pentru recuperarea prejudiciului (660.000 de euro), procurorii au pus sechestru pe imobilele cumpărate în Târgu Jiu și București de Gabriela Cîmpeanu, pe cota-parte deținută de Nicoleta Miulescu din două imobile, dar și pe cota-parte deținută de Antonie Solomon din mai multe imobile și spații comerciale. Procurorii nu au identificat însă bunuri mobile sau imobile în proprietatea inculpatei Carmen Grigorie. Gabriela Cîmpeanu a decedat pe 18 august 2012, așa că nici măcar nu a fost audiată în acest dosar.
Avocatul Stănică, martor în dosar
Am încercat să aflăm ce își mai amintește avocatul Constantin Stănică despre restituirea acestui imobil. Ieri, la telefon a răspuns soția acestuia, care a precizat că soțul, care a fost audiat ca martor în acest dosar, era plecat la Motru. „Soțul este plecat la Motru. Care este problema? Cred că știu despre ce este vorba. Soțul a fost chemat ca martor în acest dosar“, a precizat soția avocatului Stănică.
