Case părăsite, bătrâni care plâng cu gândul că și anul acesta sunt singuri de Sărbători, oameni supărați din cauza lipsei locurilor de muncă. Acesta este peisajul din comuna doljeană Brabova în această iarnă.
Pe ulițe se văd puțini oameni. Cei care ies pe la porți sunt bătrâni. Unii se sprijină în baston când pășesc, alții au spatele adus ca o cobiliță. Mulți dintre ei își duc bătrânețile în singurătate, într-o comună în care se nasc trei copii pe an, dar mor 56 de oameni: Brabova. La unii vin copiii de Sărbători, dar alții rămân tot singuri și la final de an.
O lacrimă îi curge pe obraji când o întreb pe femeia care iese la poartă cum se descurcă la bătrânețe. „Prea greu, doamnă, prea greu! Suntem singuri aici (ea și soțul ei în vârstă de 84 de ani – n.r.). Stăm amândoi aici. Asta e bătrânețea! Lemne de foc nu prea avem. Au murit tinerii și au rămas bătrânii. Ne ajutăm noi între noi“, spune Oțăl Lucica, tristă că va petrece Sărbătorile alături de soțul ei bolnav, ducându-și zilele cu greu.
Pe strada principală se văd multe case părăsite, cu geamurile sparte. Unele se mai sprijină în câte o grindă, dar pridvorul din lemn din față ne arată că sunt construite în urmă cu zeci de ani. Alte case au geamurile sparte, acoperișurile rupte și sunt în ruină, semn că au fost părăsite de mult. „Sunt multe case părăsite din cauza sărăciei. Unii au plecat în străinătate, alții stau la oraș. Casele părăsite sunt de mult așa, din moși-strămoși. Sunt oameni săraci aici, dacă nu sunt locuri de muncă. Mai muncesc cu ziua prin sat pentru 30 de lei, dar în rest nu au locuri de muncă“, a spus Nicolae Stancu.
La o fântână publică din comună, tanti Elena Pipirlogea scoate ciutura plină cu apă și ne spune de ce sunt multe case părăsite în sat. „Au murit mulți, mamă, și de-aia sunt părăsite casele, că au murit… Eu sunt singură aici. Copiii au plecat prin străinătate și n-au mai venit. Și așa rămâne satul pustiu“, a spus Pipirlogea Elena, de 76 de ani, care își aștepta fiica acasă de Sărbători.
Tinerii au luat drumul străinătății
Familia Buricea, formată din Maria și Lucian, este una de oameni gospodari. I-am întâlnit ducându-și la pășune cele patru vaci din gospodărie. Acasă mai au 20 de porci pe care n-au putut să-i vândă pe toţi înainte de Crăciun, din cauză că „nu e cerere pe piață“. Ei au trei copii și toți trei au decis să muncească în străinătate. „Sunt puțini tineri în comună, dacă nu sunt locuri de muncă, ce să facă? Copiii sunt plecați toți în străinătate. Am trei copii și toți sunt plecați în Spania, în Portugalia. Ce să facă aicea? Aicea mor de foame! Și normal că le este mai bine acolo, la salariile pe care le au… E greu că sunt departe. De Sărbători nu vine nici unul acasă. Au fost unu’ înainte de Paști și unu’ după Paști și fata n-a mai venit de doi ani. Am mai fost noi la ei. Eu chiar am lucrat la fată, în Portugalia, într-o fabrică de prăjituri. E mult de muncă“, a povestit Maria, în timp ce soțul ei căra furaje pentru animale dintr-o căpiță.
Populația comunei scade încontinuu
În 2004, în Brabova trăiau 1.867 de suflete. Acum, în evidențele primăriei mai sunt 1.350 de oameni înregistrați în toate cele trei sate componente ale comunei: Mosna, Răchita de Jos și Urdinița. Primarul localității, Virgil Pleșea, spune că numai în anul 2014 au fost înregistrate 56 de decese și doar trei nașteri. „Populația localității este îmbătrânită. Tinerii sunt din ce în ce mai puțini. Un procent semnificativ din tinerii comunei lucrează peste hotare, în țări UE“, a spus primarul. „Casele sunt dărăpănate fie pentru că au murit proprietarii, fie nu sunt în localitate moștenitorii. Practic, sunt case părăsite. Majoritatea au moștenitori, dar ei nu le vând“, a explicat edilul comunei.
Casă boierească din 1870, în patrimoniul Muzeului Olteniei
Chiar în apropiere de sediul primăriei, pe o mică pantă se arată o casă boierească veche, cu etaj și cerdac din lemn. Pereții sunt crăpați, iar prin crăpături se observă că imobilul impozant este construit din cărămidă. Balustrada de lemn s-a rupt și stă atârnată, la etaj. Clădirea datează din 1870-1880, așa cum arată datele din analele localității, spune primarul. Conacul a fost proprietatea boierului Geblescu, cel care a deținut și clădirea care adăpostește primăria. Acum se numește cula Izvoranu. „A fost revendicată de generația a treia după Geblescu, care locuiește prin Monaco, în Franța. În urma unor procese costisitoare care au început prin 2006, ei au pierdut aceste clădiri, ele rămânând în inventarul domeniului public. După ce s-au dat hotărârile definitive și irevocabile, am făcut demersurile necesare la consiliul județean, pentru a reuși să reabilităm această clădire. A fost transferată consiliului județean, care a dat-o mai departe, în patrimoniu, Muzeului Olteniei“, a mai spus primarul Pleșea, care a menționat că rămâne de văzut cu ce fonduri se va reabilita clădirea respectivă, numită cula Izvoranu.
Se vând bine terenurile agricole
Comuna Brabova are o suprafață însemnată de terenuri agricole: circa 8.000 de hectare. Anul acesta, din cauza condițiilor meteorologice și a inundațiilor a fost lucrată o suprafață de teren ce reprezintă mai puțin de 80% din total, a precizat Virgil Pleșea. Primarul a menționat că terenurile agricole s-au vândut destul de bine, în sensul că circa 1.000 din cele 8.000 de hectare au fost tranzacționate. Cumpărători sunt atât câțiva tineri din comună, care au asociații familiale și lucrează pământurile din zonă, cât și alți întreprinzători cu afaceri în agricultură. Prețul mediu al terenului agricol din Brabova este de 1.000 de euro pe hectar, a mai precizat primarul comunei.
