Spitalul regional pentru care România cere bani de la UE are 878 de paturi și o suprafață utilă de șase hectare. Datele provin dintr-un studiu de fezabilitate în baza căruia guvernul a cerut finanțare de la Bruxelles în perioada 2015-2017. Studiul de fezabilitate realizat în 2007 trebuie revizuit, susține Ministerul Sănătății.
Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a prezentat recent în Parlamentul European (PE) un plan de investiții care ar putea injecta în economia Uniunii Europene (UE) peste 300 de miliarde de euro. El a invitat cele 28 de state membre să transmită către CE o listă cu proiecte finanțabile UE în perioada 2015-2017. Ministerul Sănătății (MS) a nominalizat o listă de investiții, printre care construirea unui spital regional de urgență la Craiova, estimat la 200 de milioane de euro. Alte spitale regionale erau vizate la Cluj și Iași. GdS a relatat despre propunerile României la vremea respectivă („România vrea spital regional de 200 de milioane de euro la Craiova“ – 11 decembrie 2014). Pentru mai multe informații în legătură cu acest proiect extrem de important, ne-am adresat MS cerând date financiare și tehnice (capacitate, dotări etc.). În răspunsul către GdS, ministerul spune că cele trei spitale regionale au fost incluse în Acordul de Parteneriat cu UE pentru perioada 2014-2020.
„Menționăm că pentru cele trei unități propuse există studii de fezabilitate realizate în perioada 2007-2008, care vor fi revizuite“, se arată în adresa de răspuns. Mergând mai departe, jurnaliștii GdS au consultat Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru a afla când a fost licitat studiul de fezabilitate (SF) și ce firmă l-a realizat. Licitația pentru studiul de fezabilitate nu apare în SEAP. În schimb, ministerul a lansat pe 8 martie 2008 anunțul de participare (nr. 45.764) pentru „achiziția de lucrări proiectare și dotare la cheie pentru Spitalul Regional de Urgență Craiova“.
Proiectul, abandonat în 2009
Potrivit anunțului de participare la licitație, valoarea estimată fără TVA a investiției era de 740,3 milioane de lei (165,2 milioane de euro). Ca surse de finanțare a investiției erau menționate fondurile proprii, creditele bancare și fondurile de la bugetul de stat sau local. În 2008, omul de afaceri craiovean Ștefan Cherciu a donat Consiliului Județean (CJ) Dolj un teren de șapte hectare pe raza comunei Pielești pentru construirea spitalului regional. În anunțul de participare se precizează că spitalul se construiește la Pielești. Ministerul cerea firmelor participante experiență similară și o cifră de afaceri în construcții în ultimii trei ani de cel puțin 600 de milioane de euro, punctând egal oferta tehnică și cea financiară (50% – 50%). Indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați prin HG nr. 1009/2007. Conform acestora, spitalul universitar regional de urgență urma să aibă 878 de paturi funcționale și ca facilități speciale (mese operație, nașteri, endoscopie, locuri pentru dializă, urgențe, policlinică, personal și gardă). Pentru optimizarea serviciilor medicale, se urmărea centralizarea compartimentelor interdisciplinare ale unității (clinica de o zi, primirile, monitorizarea, terapia intensivă), dar și compartimentele interdisciplinare de funcțiuni (centrul de urgențe, policlinica, blocul operator, diagnoza). Aria desfășurată a spitalului era de 11 hectare, iar cea utilă – de șase hectare.
În iunie 2009, licitația a fost anulată în baza art. 209, alin. 1, lit. b, din OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, deoarece au fost depuse numai oferte neconforme și inacceptabile. Alte două licitații lansate în aceeași perioadă, pentru spitale regionale, au fost anulate fie din același motiv (Mureș), fie din lipsă de fonduri (Iași, Timiș). După ce proiectul spitalului de urgență a fost abandonat, omul de afaceri Ștefan Cherciu și-a cerut înapoi terenul donat. CJ Dolj are la ora actuală o rezervă de circa 200 de hectare de teren în zona Aeroportului Internațional Craiova. Rămâne de văzut dacă spitalul regional se va dovedi un proiect finanțabil UE. Până la acea dată însă, studiul de fezabilitate ar trebui refăcut.
