redactor-șef la Hotnews.ro, au dialogat cu studenții Facultății de Drept din Craiova
Reținerea datelor cu caracter personal a constituit după 1990 un subiect de dezbatere atât pentru organismele Uniunii Europene, cât și pentru instituțiile din statele europene. Potrivit unei directive a Comisiei Europene din 2006, companiile de telefonie și internet au dreptul să rețină aceste date între șase luni și doi ani. De curând, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat această directivă. Totodată, s-a pronunțat și pentru curățarea periodică a informațiilor referitoare la persoane care apar pe internet în spațiul Uniunii Europene. Seminarul cu tema „Consolidarea statului de drept într-un spațiu al schimbării“, susținut miercuri seară de specialiști în drept la Universitatea din Craiova, a adus în atenția studenților, profesorilor și angajaților din justiție punerea în aplicare a acestei directive.
Independența justiției, respectarea drepturilor omului și buna guvernare au fost cele trei obiective ce au fost puse în dezbatere de profesioniști cu experiență în reforma justiției. Cristi Danileţ, judecător la Consiliul Superior al Magistraturii, a adus în discuție „Rolul judecătorului în statul de drept“, Daniel Morar, judecător la Curtea Constituțională a României, a vorbit despre „Rolul Curții Constituționale în statul de drept“. De altfel, Dan Tapalagă, redactor-șef la Hotnews.ro, a vorbit despre „Ce face presa în statul de drept“, Laura Ștefan, expert anticorupție Expert Forum, a prezentat „Statul de drept ca o garanție pentru cetățean“, iar „Despre lideri în justiție“ a vorbit Alexandra Lăncrăjan, procuror Liderjust.
În acest context, s-a discutat și despre reținerea datelor cu caracter personal, pe care o practică în general companiile de telefonie și internet. De când a început această practică? „De când trăim într-o lume a informaticii, când datele noastre sunt reținute vrând-nevrând prin diverse sisteme. (…) toată lumea este o imensă bază de date. Aceste probleme au apărut după anii ‘90, când informatizarea vine și pune stăpânire la nivel european. De atunci, prin directive ale Comisiei Europene s-a stabilit că aceste date, care sunt colectate în general de operatorii de telefonie și internet, nu pot fi folosite de către operatori decât în scop comercial, adică să se emită factura și să rezolve anumite contestații. De exemplu, când spui că nu ai vorbit acolo, că nu ai atât de plătit. Era regula de bază prin care se preciza că este vorba de date personale și nu trebuie să știe nimeni cât am vorbit, cu cine am vorbit și unde m-am aflat. Din 2002 a apărut o breșă în această concepție a Uniunii Europene pentru anumite considerente de ordine publică și siguranță națională și de instrucție penală. S-a ajuns la directiva că statele pot reține aceste date și pot fi folosite în cazuri de natură penală. Unele state au trecut directiva și în legislația internă au dat legi de retenție a datelor prin care au stabilit că operatorii de telefonie mobilă pot reține pentru o perioadă de timp cu cine vorbește, cât vorbește și la solicitarea organelor judiciare și a serviciilor de informații le pot furniza, dar nu și conținutul lor“, a explicat Daniel Morar, judecător la Curtea Constituțională a României. O nouă directivă a Uniunii Europene specifică apoi pentru cât timp se pot reține datele de către un stat.
„Prin Directiva 24 din 2006 a Uniunii Europene statele se obligă să rețină aceste date minimum șase luni și maximum doi ani. Directiva a fost dată după atentatele de la Londra și Madrid“, a mai spus Morar. Directiva a fost îndelung criticată, dar statele au fost obligate să o implementeze prin legi interne. „Până în 2014, toate țările au avut o asemenea lege“, a mai spus Daniel Morar.
Cum reacționează România?
În 2014, vine marea surpriză a Curții de Justiție a Uniunii Europene care invalidează această directivă, pe motiv că încalcă dreptul la viață intimă, privată și familială.
„Care sunt argumentele de bază ale acestei decizii? Se precizează că, chiar dacă nu se reține conținutul convorbirilor telefonice, a conversațiilor prin e-mail sau prin alte mijloace de comunicare, prin modalitatea în care se stochează datele se poate face o idee extrem de exactă asupra vieții unui individ, asupra obiceiurilor lui într-o perioadă de timp. Și exemplul cel mai tipic este listingul convorbirilor telefonice. Este simplu, se ia un listing și se vede ce a făcut, de exemplu, Daniel Morar timp de două săptămâni. Se vede cu cine vorbește, cât de des vorbește, la ce oră vorbește, unde se află și cât durează conversația. Curtea de Justiție a Uniunii Europene spune că din analiză se poate face o imagine destul de exactă a unei persoane, ceea ce este inadmisibil. Curtea de Justiție a mai precizat că tocmai prin caracterul continuu al acestei directive de a reține aceste date de la șase luni la doi ani populația Uniunii Europene se simte încontinuu supravegheată. În plus, nu poți reține datele fără un motiv anume“, a explicat Daniel Morar. Ce vor face statele?
„Până în prezent, nu au fost abrogate legile interne privind retenția datelor. Singurele reacții au venit din partea curților constituționale“, a mai spus Daniel Morar, judecător la Curtea Constituțională a României. Și în țara noastră au fost reacții. „Acestea date se pot obține datele cu un mandat emis pe numele unei persoane“, a explicat judecătorul de la Curtea Constituțională. Au rămas însă discuții pe marginea retenției datelor de către stat pe o anumită perioadă de timp. Judecătorii spun că aceste date sunt importante în lupta împotriva terorismului.
Se va aplica „dreptul de a fi uitat pe internet?“
Altă speță a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la protecția datelor a fost dată pe „dreptul de a fi uitat“. Prin acest drept, periodic, ar trebui să se facă curățenie pe internet și să se șteargă istoricul persoanelor așa cum se curăța și cazierul. Și aici însă sunt discuții aprinse. „Un cetățean spune: vreau ca google să șteargă tot istoricul, pentru că, dacă dai, de exemplu, numele Daniel Morar pe google, găsește tot ce a făcut de când a început internetul să te înregistreze. Și acest cetățean a spus că nu i se pare normal pentru că și cazierul judiciar se curăță. Curtea de Justiție i-a dat dreptate. Oamenii au dreptul să fie uitați de memoria internetului. Problema este că nu se știe cum se va pune în aplicare acest lucru. Companiile au spus următorul lucru: ștergem baza de date a Uniunii Europene, dar, dacă mergeți în Mexic, acolo găsiți istoricul persoanei respective. Problema care se pune vine în contradicție cu libertatea de expresie, dreptul jurnaliștilor de a vorbi despre persoane publice. Ce ștergem de acolo? Decizia nu e prea detaliată. Profesioniștii dreptului se întreabă ce ștergem? Ștergem acele date care s-au dovedit nereale?“, a fost și întrebarea judecătorului Daniel Morar. În plus, pentru a pune în practică această directivă va fi nevoie și de un volum mare de muncă. Nu se știe cine se va ocupa de acest aspect. În prezent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene are în atenție această cazuistică.
