De câteva luni, la marginea oraşului Drăgăneşti-Olt se lucrează intens la amenajarea unei fortificaţii dacice de acum 2.000 de ani. Proiectul trebuia terminat anul trecut, dar, din motive financiare, totul s-a amânat. Noul termen de finalizare a fost fixat pentru vara anului 2015. Fortificaţia e ridicată cu material de construcţie specific acelor vremuri: pământ, lemn, stuf. În mod inedit, vizitatorii se vor putea caza în locuinţele spartane ale dacilor, transmite Adevarul.
Ideea de a ridica o fortificaţie dacică aparţine profesorului Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpia Boianului din Drăgăneşti-Olt. El însuşi creator al mai multor muzee în ţară şi nu numai, Zorzoliu şi-a propus să reamenajeze dava getică dintr-o localitate apropiată – Gălmezi, comuna Sprâncenata, scoasă la iveală în urma unor săpături arheologice desfăşurate aici între anii 1976-1983. Proiectul ar fi trebuit terminat încă din septembrie anul trecut, dar, din cauza problemelor financiare, continuarea proiectului a fost amânată. Lucrările au demarat efectiv în august 2013, apoi au stagnat până în primăvara acestui an, când au fost reluate în forţă. Acum, fortificaţia este realizată în proporţie de aproape 60%. În urmă cu două săptămâni, Consiliul Judeţean Olt a dat un nou imbold proiectului prin aprobarea sumei de 250.000 lei, bani suficienţi pentru finalizarea lucrărilor şi inaugurarea planificată pentru vara anului viitor.
“Vorbim despre un proiect extrem de important, ce se vrea a rămâne peste ani dovada, pentru generaţiile de azi şi cele viitoare, a modului cum arăta viaţa dacilor liberi de acum 2.000 de ani. De aceea am decis ca, pe parcursul derulării lucrărilor, să respectăm toate cercetările şi descoperirile arheologice în acest sens astfel încât nimeni să nu poată spune că nu am ţinut cont de epoca respectivă. Vom reconstitui în incinta acestei fortificaţii întreg spaţiul întins din interiorul unui asemenea loc din acele vremuri: spaţii de locuit şi de încălzire, un templu pentru venerarea zeilor nelipsit pe atunci, foişoare de alarmă etc. Am adoptat soluţii tehnice moderne ascunse, ce oferă durabilitate fiecărei construcţii ce compune obiectivul, fără să ştirbească însă imaginea epocii în care acestea au existat”, a declarat iniţiatorul proiectului, prof. Traian Zorzoliu.
Mai mult de jumătate din cetate este gata
La ora actuală, fortificaţia cu pricina – sau cetate, cum le place multora să spună -, a prins deja contur. Aceasta se ridică la peste 30 de metri deasupra solului. Zidul de apărare – numit “palisadă”, înconjoară dava şi este înalt de aproape doi metri, fiind construit din pământ şi buşteni. Poarta de intrare şi cea secundară au fost terminate şi ele, la fel şi mai multe construcţii din incintă. Cele patru turnuri alarmă sunt şi ele gata. Mai este de lucru la Templul Soarelui, ce va amplasat în centrul fortificaţiei – deşi, iniţial, ar fi trebuit să se afle undeva în partea din spate a davei, însă, ca măsură de siguranţă pentru ca imobilul să nu alunece la vale în timp, s-a decis mutarea lui în centrul incintei. De asemenea, mai este de lucru la alte câteva locuinţe – printre care cea a comandantului cetăţii şi cea a preotului, dar totul va fi terminat în timp util pentru inaugurarea din vara 2015. În total, vor fi amenajate nu mai puţin de 23 de construcţii dacice, construite din pământ, lemn şi stuf. Pentru stabilitate, zona deluroasă din preajma cetăţii va fi împădurită, la final, cu o specie de arboret folosită la menţinerea pavimentului căii ferate.
Intenţia iniţiatorilor este ca cei care vor veni să viziteze cetatea dacică de la Drăgăneşti-Olt, odată finalizată, să trăiască, la propriu, o veritabilă lecţie de istorie. “Lucrările de restaurare respectă toate descoperirile arheologice privind aşezările dacice fortificate din Câmpia Română, ale tehnologiei epocii. Vorbim aici despre o fortificaţie cu rol strict de apărare, unde familiile nu locuiau în acelaşi loc cu soldaţii – în acele vremuri. Cetatea va urmări îndeplinirea a trei aspecte: să fie un <> istoric în natură şi să prezinte o lecţie de istorie veritabilă, să aibă un caracter educativ şi, nu în ultimul rând, să fie şi o zonă de agrement”, a precizat Mihaela Lală, restaurator în cadrul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt.
