Canalizarea a fost făcută pe mijlocul străzii, apoi s-a asfaltat drumul județean. Ca să se poată branșa localnicii, asfaltul trebuie distrus. Alimentarea cu apă nu poate fi continuată, din cauză că trebuie actualizate costurile lucrării. Sătenii nu au unde să-și depoziteze gunoaiele. Există și oameni gospodari în Coșoveni, care muncesc și păstrează curățenia în fața porții.
La numai câțiva kilometri de Craiova, comuna Coșoveni, judeţul Dolj, e departe de a fi un loc unde să fi pătruns investițiile minime ale civilizației. Canalizarea este realizată în proporție de 50%, alimentarea cu apă nu a ajuns încă la toți localnicii, iar în unele fântâni publice sunt tot felul de gunoaie. Omul gospodar se vede de la o poștă, în sensul că cei cărora le place curățenia au tăiat buruienile de la poartă și și-au plantat flori, în timp ce alții au bălării de un metru chiar în fața porții, pe lângă gard, dar și în curte. Sunt și mulți oameni întreprinzători în Coșoveni. Unii și-au construit case cu etaj, alții cultivă legume în solarii, alții cresc animale, pe câmpuri fiind la păscut bovine și oi. Prioritățile noului edil sunt realizarea unor investiții precum canalizarea, apa, colectarea gunoiului și asfaltările de drumuri, însă primăria și consiliul local proaspăt instalat (cel vechi fusese dizolvat) au mult de muncă.
Mai e „un strop“ până se introduce apa potabilă în toată comuna
Sistemul de alimentare cu apă al comunei Coșoveni a fost introdus de curând și funcționează de la începutul anului 2013, spune primarul localității, Nicușor Coandă. Unii locuitori mai au de așteptat până va ajunge rețeaua de apă potabilă la porțile lor. Mai sunt de realizat 4,5-5 kilometri de străzi care încă nu au sistem de alimentare cu apă.
„Avem finanțare din fonduri proprii, dar proiectul este în stadiul de avizare la Mediu, Drumuri Naționale și alte instituții ale statului“, a mai spus primarul.
Situația este dificilă, pentru că Primăria Coșoveni nu poate primi fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru continuarea proiectului de alimentare cu apă, din cauză că sunt probleme cu contractul încheiat în urmă cu mulți ani cu constructorul. „Eu nu sunt în regulă cu acel contract. Este încheiat cu TVA de 19%, trebuie actualizat cu rata inflației, la prețurile actuale, prin act adițional, dar reprezentantul firmei nici nu mai îmi răspunde la telefon“, susține edilul. Acesta speră că situația se va rezolva după ce va discuta cu reprezentanții firmei care a câștigat licitația anii anteriori.
Sătenii nu au unde să ducă gunoiul
Localnicii din Coșoveni se plâng de faptul că nu au unde să mai ducă gunoiul, după ce două firme de salubritate colectaseră gunoiul de la populație, dar au ajuns fie în faliment, fie au părăsit localitatea, din cauză că mulți localnici nu plăteau facturile pentru strângerea gunoiului. Cei de bună-credință, care plăteau cei 10-12 lei pe lună pentru gunoi, se plâng că se văd nevoiți să-și depoziteze resturile menajere în curți sau să-l arunce pe câmp. Ei acuză că este o chestiune de sănătate publică ce se întâmplă în comună, în sensul că gunoaiele sunt aruncate peste tot, la ieșirile din localitate. „Situația este așa și din cauză că oamenii nu își plăteau facturile. Colectăm gunoiul și îl ducem pe unde putem, pe câmpuri. Noi, cetățenii, tot am pus problema asta. Să vedeți ce e pe câmpuri de gunoi… Mai e și ideea că oamenii de la țară nu prea sunt obișnuiți cu facturi de plată. Hai că unii mai strâng și mai dau foc la resturi, dar gunoiul menajer trebuie dus undeva. Era 10-12 lei factura pe lună, dar, din cauză că erau mulți rău-platnici, nu mai vin firmele. Ei (localnicii – n.r.) nici nu-și dau seama ce înseamnă mediul în care trăim!“, a spus Niculina Socaciu, din Coșoveni.
Primarul confirmă că nu mai există nici o firmă care să colecteze gunoiul în Coșoveni, iar altă soluție nu se întrevede în viitorul apropiat. Pe termen scurt, primăria poate închiria mai multe mașini, pentru a colecta gunoiul din comună. Pe termen lung, însă, situația are rezolvare, dar proiectul este de durată. „Suntem într-un proiect mare la nivel județean, finanțat din fonduri europene, în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar pe viitor se va percepe o taxă pentru gunoi, taxă ce va fi colectată la nivelul primăriei. Toată lumea din comună va trebui să o plătească“, a spus primarul Nicușor Coandă.
O groapă în asfalt dă bătăi de cap oamenilor
Pe strada Revoluției, în dreptul casei cu numărul 50, a apărut o groapă în asfalt de aproape un an. Groapa s-a adâncit, iar în ultima perioadă asfaltul s-a lăsat, iar pietrișul de sub asfalt a dispărut în jurul gropii. „Un copil a intrat cu piciorul acolo. O bătrână a căzut, pentru că i-a intrat pantoful în groapa asta. Am pus o creangă, dar degeaba“, a spus Luminița Vitan, care stă pe strada respectivă.
Edilul știe de existența uriașei gropi, dar drumul este județean, în administrarea Societății de Lucrări Drumuri și Poduri ce aparține Consiliului Județean Dolj. „Am fost sesizați despre existența gropii, iar noi am sesizat Societatea de Lucrări Drumuri și Poduri, chiar pe domnul director Mâciu“, a spus primarul din Coșoveni, recunoscând pericolul la care se expun localnicii.
Contactat telefonic, directorul societății, Gheorghe Mâciu, a declarat: „M-a sesizat cineva în legătură cu acea groapă pe drumul județean ce trece prin Coșoveni către Lăcrița. O vom asfalta zilele următoare, poate chiar luni. Știm că este un pericol pentru trafic acea groapă. Drumul este nou, e făcut de trei-patru ani, dar traficul greu din zonă l-a afectat. În Coșoveni s-a făcut prost sistemul de canalizare și de aceea a apărut acea groapă“.
Canalizarea s-a făcut pe mijlocul străzii
Într-adevăr, lucrarea de canalizare parțial realizată în Coșoveni bate toate „recordurile“ în materie de construcții. Tuburile sunt pe mijlocul străzii principale, iar, după ce au fost introduse pe jumătate din distanță, lucrările au fost oprite, iar drumul respectiv a fost asfaltat, fiind un drum județean. Primarul din Coșoveni a explicat cum a fost posibilă anomalia de la lucrările de canalizare. „Canalizarea s-a făcut, pe o anumită lungime, dar pe mijlocul străzii, și ne-a prins din urmă asfaltarea drumului județean, care era în proiect, deci s-a asfaltat peste prin anul 2010. Acum, ca să se branșeze oamenii la canalizare, trebuie să spargă drumul județean. Dar ca să spargi drumul, nu se poate momentan, pentru că drumul este în garanție și îți trebuie multe avize, multe aprobări“, a spus Nicușor Coandă. Acesta a spus că locuitorii din Coșoveni se vor branșa la rețeaua de canalizare după ce drumul va ieși din garanție, când se vor putea continua lucrările de canalizare (deci să se distrugă asfaltul).
În oricare dintre cazuri, trebuie distrusă una dintre investiții, pentru a fi funcțională cealaltă: dacă se sparge drumul, atunci asfaltarea s-a făcut degeaba, iar, dacă nu se sparge drumul, atunci lucrările de canalizare au fost făcute în zadar, pentru că oamenii nu ar beneficia de canalizare, din cauză că nu se pot racorda.
Se fură din gospodării și recoltele de pe câmp
Un bătrân se plângea că se împacă greu cu unii cetățeni care ar fura de prin gospodăriile și curțile oamenilor, dar „hoțul neprins e negustor cinstit“, după cum spune un proverb vechi.
„Eu știam că a scăzut rata infracționalității în comună“, a spus și primarul, după care a continuat: „Din gospodării nu știam că se fură, dar se fură recoltele de pe câmp. Au mari probleme oamenii de pe aici cu aceste furturi. A mai apărut o problemă în ultimul timp. Unii cetățeni care au firme de colectare a deșeurilor de feroase și neferoase nu prea păstrează curățenia. Aruncă pe câmp resturile de plastic ce rezultă de la dezmembrări auto. Am mers cu cei de la Mediu pe câmp, am făcut curat, dar nu i-am prins pe cei care au aruncat deșeurile acolo“.
Locuințe fără electricitate la câțiva kilometri de Craiova
Printre problemele comunității se numără și lipsa unor utilități de bază pentru câteva gospodării care nu sunt conectate la electricitate. De vină pentru situația creată ar fi oamenii care și-au construit case în extravilanul comunei, apoi s-au mutat în noile locuințe care nu se pot racorda la electricitate. Casele respective au autorizație de anexe gospodărești, pentru că terenul nu era în intravilan.
„Avem două case în comună care nu au electricitate. Rolul primăriei este să le explicăm oamenilor că, dacă își construiesc anexe gospodărești pe teren extravilan, apoi își vând proprietatea din comună, ca să se mute în cea nouă, construită în extravilan, n-o să beneficieze de aceste utilități!“, a explicat primarul Coandă.
