în perioada 2014 – 2030. Autorităţile române au pus accentul pe drumuri expres şi nu pe autostrăzi, pe motiv că ar costa mai puţin şi nu diferă cu mult de autostrăzi. De exemplu, aşa arată drumul expres S1, în Polonia, în apropiere de Bielsko Biala
Craiova va beneficia de o autostradă până la Pitești și de două drumuri expres, unul către București, via Alexandria, și altul către Lugoj, prin Masterplanul General de Transport pe baza căruia vor fi finanțate proiectele de infrastructură până în anul 2030. Masterplanul prevede investiții de miliarde de euro în regiunea Oltenia, bani care vor veni cu precădere din fonduri europene.
Mult așteptatul document fără de care România nu poate accesa fonduri europene pentru infrastructură în perioada 2014 – 2020 a fost făcut public ieri. Masterplanul General de Transport stă la baza planificării investițiilor în transporturi pe următorii 16 ani, fie că vorbim de autostrăzi, drumuri expres, transport pe calea ferată, pe Dunăre sau pe calea ferată. GdS a studiat acest document și vă prezintă proiectele din OItenia care vor primi finanțare în anii următori.
Au întors-o ca la… Pitești
De departe, cel mai interesant proiect este cel referitor la legătura rutieră dintre Craiova și Pitești. Întrebarea dacă va fi autostradă sau drum expres a primit răspuns: va fi autostradă (A12), se va numi autostrada Oltenia, va avea o lungime de 115 kilometri și un cost de 870 de milioane de euro plus TVA. Proiectul trenează de ani buni. În anul 2007, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a comandat un studiu de fezabilitate pentru construirea unui drum expres între Craiova și Pitești pentru care a plătit 16 milioane de euro firmei Search Corporation. Studiul a rămas în sertare, nu a fost niciodată pus în practică, iar, potrivit specialiștilor, el trebuie adaptat din doi în doi ani pentru ca informațiile pe care le cuprinde să fie de actualitate. În 2013, actualul guvern a dorit să schimbe strategia de construire și a anunțat că va merge pe ideea concesionării, adică o firmă construiește drumul din banii ei, apoi îl administrează o perioadă și își recuperează banii din aplicarea unei taxe de folosire. Anunțul de participare a și fost lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în martie anul trecut. Potrivit acestuia, CNADNR concesiona lucrările de proiectare, construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a drumului expres sau autostrăzii Craiova – Piteşti, km 0+000-121+185. Compania nu se decisese dacă drumul va avea statutul de autostradă sau de drum expres, opţiunea urmând să fie luată în urma etapei de dialog competitiv cu candidaţii preselectaţi. Valoarea estimată a contractului era de 7,2 miliarde de lei – circa 1,6 miliarde de euro la un curs de 4,4 lei/euro.
Traseul drumului expres sau a autostrăzii Craiova – Piteşti se desprindea (km 0+000) din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova (DN 65F km 4+000), unde este prevăzută amenajarea unui nod rutier, până la limita judeţului Dolj/Olt (km 17+700). În judeţul Olt, lungimea traseului este de la km 17+700 până la limita judeţului Olt/Argeş (km 89+300). De la km 89+300, drumul expres sau autostrada se va desfăşura pe teritoriul judeţului Argeş, apoi se racordează la autostrada A1 Bucureşti – Piteşti la km 121+185. Deși avea termen final de depunere a ofertelor 8 mai 2013, licitația nu a fost finalizată nici în prezent. Autoritățile au vorbit la un moment dat despre negocieri purtate cu o firmă din China interesată de construirea drumului, dar nu au dat detalii.
Ce se va întâmpla cu această licitație și cu studiul de fezabilitate comandat în 2007? Specialiștii consultați de GdS au explicat că, fiind inclus în Masterplanul de Transport ca autostradă, deci beneficiind de finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, Craiova – Pitești trebuie scos din nou la licitație. Aceștia au mai spus că studiul de fezabilitate din 2007 poate fi folosit pentru construirea autostrăzii cu condiția să fie adaptat noii situații. „Acel studiu de fezabilitate care a fost întocmit pentru un drum expres poate fi completat cu datele din prezent și adaptat cerințelor unei autostrăzi. Este foarte posibil ca pentru acest lucru să fie nevoie de organizarea altei licitații prin care să fie adus la cerințele actuale“, au spus specialiștii consultați de GdS. Ei au mai precizat că diferențele între un drum expres și autostradă nu sunt majore. Atât autostrada, cât și drumul expres nu trec prin localități și ambele au benzi de urgență după ultimele normative de siguranță. Diferența constă în viteza cu care se circulă pe drumul expres, de 120 de km/h, față de 130 de km/h la autostradă și de lățimea mai mică a benzii de mers la drumul expres.
din fonduri europene în perioada 2014-2030
Drum expres până la București și Lugoj
Controversatul drum Craiova – Alexandria – București a fost și el inclus în Masterplan ca drum expres. El are o lungime de 195 de kilometri și va costa 952 de milioane de euro plus TVA. El se va numi DE1 (Danubius Expres 1 – n.r.) și va ocoli orașele Caracal, Roșiori, Alexandria și Mihăilești. Alt drum expres este Lugoj – Craiova, cu o lungime de 246 de kilometri și un cost de 1,8 miliarde de euro plus TVA. Drumul completează practic coridorul rutier de la București la Lugoj, de unde se face apoi legătura cu autostrada Transcarpați. El pleacă din Craiova, ajunge în Filiași, apoi trece prin Strehaia, Drobeta, Orșova, Caransebeș și ajunge la Lugoj.
În Masterplan sunt incluse și alte drumuri denumite Transregio și Eurotrans. Din prima categorie fac parte drumul Corabia – Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea -Danubius Expres – cu o lungime de 199 de kilometri și un cost de 112 milioane de euro plus TVA, și drumul Filiași – Târgu Jiu – Petroșani – Hațeg – Deva – A1 – cu o lungime de 226 de kilometri și un cost de 136,5 milioane de euro plus TVA.
Din categoria drumuri Eurotrans fac parte Craiova – Calafat, cu o lungime de 83 de kilometri și un cost de 41,5 milioane de euro plus TVA și Drobeta – Calafat, cu o lungime de 96 de kilometri și un cost de 50,8 milioane de euro plus TVA.
Două trenuri pe oră între București și Craiova
Din fonduri europene vor fi reabilitate și trei tronsoane de cale ferată. Primul este Craiova – Calafat, cu o lungime de 108 kilometri și un cost de 183 de milioane de euro plus TVA. Masterplanul prevede reabilitarea rețelei la nivelul vitezei proiectate și creșterea frecvenței trenurilor (unul la două ore). Pe ruta București – Arad via Craiova și Timișoara se vor reabilita cei 590 de kilometri de rețea cu 2,3 miliarde de euro plus TVA, vor opera două trenuri Interregio pe oră între București și Craiova și unul pe oră de la Craiova la Filiași și se vor cumpăra 12 locomotive cu tracțiune electrică și șapte rame electrice pentru deplasări pe distanțe mari. De asemenea, se va reabilita rețeaua pe ruta Pitești – Craiova cu o lungime de 142 de kilometri, costul estimat fiind de 710 milioane de euro plus TVA.
În ceea ce privește investițiile în domeniul naval, de finanțare europeană vor beneficia porturile din Drobeta – 17 milioane de euro plus TVA, Orșova – 8 milioane de euro plus TVA și Corabia – patru milioane de euro plus TVA.
65 de milioane de euro plus TVA pentru Aeroportul Craiova
Aeroportul din Craiova va crește în importanță. El este inclus în Masterplan ca viitor hub internațional, alături de Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Sibiu și Bacău. Și investițiile preconizare sunt pe măsură. 47 de milioane de euro plus TVA sunt puse la dispoziție pentru extinderea terminalului de pasageri până în 2025, extinderea locurilor de parcare pentru aeronave până în 2025 și analizarea oportunității de a dezvolta un terminal cargo. Potrivit Masterplanului, aeroportul se va dezvolta continuu, astfel încât până în 2020 terminalul de pasageri nu va mai face față creșterii traficului, iar aeronavele nu vor avea suficiente locuri de parcare. Aeroportul din Craiova este inclus pe lista centrelor modale care pot face legătura între traficul aerian, pe calea ferată și cel rutier. Pentru acest lucru i se pun la dispoziție alte 18 milioane de euro plus TVA, bani cu care se vor realiza drumuri și trotuare, lucrări de cale ferată sau sisteme de semnalizare și electrificare.
Ce contine Masterplanul
Ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat ieri Masterplanul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, reunite în şedinţă comună. El a fost întrebat de ce în acest document au fost înlocuite autostrăzile cu drumurile expres. Rus a precizat: „Nu este vorba de a înlocui nimic cu nimic. Deci nu este înlocuit în acest masterplan vreun milimetru de drum regional cu drum expres sau cu autostradă. Aşa rezultă pe seama analizelor absolut ştiinţifice făcute de către o companie, probabil cea mai mare din lume, specializată în acest domeniu, care a făcut o analiză ştiinţifică a ceea ce înseamnă trafic în România, nevoia de interconectivitate, suport solid pentru dezvoltarea economică“. Rus a spus că din această „analiză ştiinţifică“ rezultă şi numărul de aproximativ 1.300 de kilometri de autostradă, precum şi nevoia a peste 2.000 de drumuri expres cu patru benzi şi a peste 3.000 de kilometri de drumuri transregionale.
El a mai spus că acesta este documentul semifinal, întrucât mai e nevoie şi de finalizarea impactului de mediu, care se va termina până la finele lunii noiembrie, urmând ca cele două documente să se transforme într-un program operaţional.
România ar trebui să construiască 656 de kilometri de autostradă şi 2.226 de kilometri de drumuri expres până în anul 2030, reiese din Masterplan în condiţiile în care fostul ministru al transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.
Pe lângă Craiova – Pitești, proiectele de autostrăzi incluse în Masterplan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde de euro fără TVA.
În actuala variantă a Masterplanului, secţiunea Sibiu – Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.
Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare. Totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde de euro.
România avea, la finalul anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.
