Cadastrul general al localității, efectuat gratuit cu fonduri BIRD, se termină cu un uriaș scandal: 500 de contestații pentru mai mult de 1.700 de imobile din cele peste 8.000 inventariate. Cum suprafața din acte nu bate cu cea din teren, unii proprietari au fost strămutați. Prilejul a fost folosit de firme pentru comasarea a sute de hectare de teren deținute la Mischii. Cadastrul nu rezolvă războaiele judiciare vechi de 24 de ani din localitate. Altă miză a scandalului este introducerea în intravilan a sute de hectare, prin asfaltarea drumurilor agricole cu fonduri UE.
În România, 50 de localități beneficiază de cadastru general gratuit, în cadrul proiectului CESAR, finanțat printr-un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Printre comunele beneficiare se află și două localități doljene, Mischii și Drănic. Măsurătorile efectuate în ultimii trei ani se află acum în stadiul avizării de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj.
Numai la Mischii, raportat la cei 2.100 de locuitori ai comunei, au fost inventariate peste 8.000 de imobile. După afișarea documentațiilor cadastrale, a izbucnit scandalul: localnicii au depus peste 500 de contestații, pentru mai mult de 1.700 din imobilele inventariate. Mulți proprietari reclamă că după măsurători au mai puțin pământ decât scrie în titlurile de proprietate (TDP). „Sunt mulți oameni care s-au trezit cu mai puțin decât aveau în TDP. Cine și-a permis să ia pământ din proprietatea oamenilor și să-l treacă rezervă la primărie? Au spus că nu au pământ. Păi unde este pământul, ce fac cu el?“, se întreabă Florea Tudor, unul dintre reclamanți. El este unul dintre localnicii cărora li s-a diminuat proprietatea în urma măsurătorilor. Alt nemulțumit este Marian Jumolea, pe a cărui proprietate s-a ridicat digul de apărare împotriva inundațiilor de pe pârâul Teslui. „Digul de pe malul Tesluiului a fost înălțat după ce am făcut eu cadastrul. Terenul îmi aparține până la malul Tesluiului. Când au ridicat digul nu ne-a cerut nimeni acordul. Eu nu m-am opus însă, am zis că e spre binele tuturor. Dar alții nu au fost de acord și s-au produs inundații. Acum eu am proprietatea mai mică cu vreo 200 de metri pătrați decât scrie în cadastru“, a declarat Jumolea. Tot acesta a spus că legile funciare în ultimii 24 de ani au fost aplicate prost. „Pământul bun din Mischii l-a luat contabilul, inginerii și toți cei care au fost în funcții de conducere pe la fostul CAP. Ei au luat pământ unde au vrut și la oameni au dat pe unde a rămas. Acum unele TDP se suprapun pe același teren“, a mai afirmat proprietarul.
Cum și-au comasat firmele terenurile
SC Cartotop SA, firma care s-a ocupat de măsurători, a descoperit lucruri interesante în momentul în care a transpus în documente cadastrale titlurile de proprietate: totalul suprafețelor trecute în TDP-urile proprietarilor depășea cu mult terenul fizic existent în tarlale. În unele cazuri, firma a fost nevoită să facă diminuări de 2% la fiecare proprietar, pentru a le face la toți loc în aceeași tarla. Totuși, în multe zeci de cazuri acest lucru nu a fost posibil și a fost nevoie ca unii proprietari să fie mutați. „De multe ori, suprafața din TDP o depășea cu 20-30% pe cea a tarlalei. Aici nu puteau fi făcute diminuări, era clar că cineva trebuia mutat. Trebuia mers la fiecare proprietar pentru a-și da acordul, nu-i puteam muta cu forța. Ca să muți 70-80 de hectare cu peste 100 de proprietari, trebuia să mergi la notar, să dea declarații etc.“, a explicat primarul Gheorghe Popa. Soluția găsită de primar a fost să discute cu firmele care dețineau terenuri în Mischii: zeci de terenuri risipite deținute de societăți au fost comasate printr-o operațiune vastă, care i-a nedumerit și nemulțumit pe reclamanți. „Am făcut acest lucru pentru a grăbi operativitatea. Firmele au fost de acord să fie mutate cu terenurile, pentru că rezulta și un pic de comasare. Ele au fost mutate în special în tarlaua 23, la hotarul cu județul Olt. Pe firme le interesa să aibă terenuri comasate, de anul acesta încep să-și lucreze terenurile“, a mai spus primarul Popa. „Nu s-a urmărit comasarea terenurilor pentru firme. Noi am făcut doar măsurătorile. Mischii este o comună în care legile funciare s-au aplicat dezastruos. Multe TDP se suprapun pe aceleași suprafețe. Acum s-au făcut măsurători și s-au descărcat titlurile de proprietate. Noi le-am explicat însă oamenilor că acest cadastru nu rezolvă problemele lor juridice, vechi de 24 de ani“, a spus Daniela Dumitrescu, directoarea Cartotop SA, firma de cadastru care face măsurătorile la Drănic și Mischii. Conform acesteia, rezerva primăriei pentru finalizarea legilor funciare ajunge acum la 350 de hectare. „Mai avem nevoie de 250 de hectare să finalizăm legile funciare. Vom vedea dacă va mai rămâne pământ disponibil“, a mai spus primarul Gheorghe Popa.
Miza scandalului: sute de hectare în intravilan
Altă miză a scandalului din localitate îl constituie proiectele de infrastructură ale administrației locale. Unele terenuri adiacente comunei vor beneficia de drumuri asfaltate și vor deveni intravilane, deci bune pentru construit case și hale industriale. „Am accesat fonduri UE de 1,1 milioane de euro pentru asfaltarea a 6,5 kilometri de drumuri de exploatație agricolă. Deja am asfaltat trei kilometri de drumuri pe acest proiect. Aceste drumuri au fost gândite ca rute ocolitoare pentru utilajele agricole.
După finalizarea proiectului, în funcție de solicitări, terenurile deservite de aceste drumuri vor fi prevăzute în intravilan, atât pentru construirea de locuințe, cât și ca zone industriale. Sunt câteva sute de hectare deservite, dar nu le introducem pe toate în intravilan“, a mai afirmat primarul Popa. Cine va avea teren în intravilan? Cine are TDP în zona vizată.
Problema la Mischii este că lumea nu a ținut cont de TDP-uri: oamenii își lucrează terenurile pe amplasamentele știute de la părinți și bunici, cu toate că, după 1990, au primit acte în alte tarlale. Acum trebuie să urmeze actele de proprietate.
„Îi obligăm acum să se ducă după titlurile de proprietate. Acele acte au vechime de 10-15 ani și nu au fost contestate. Dacă nu le convenea, trebuia să atace actele în instanță, pentru schimbarea amplasamentului. Acum trebuie să facă schimbările necesare. Unii nimeresc mai bine, alții mai prost și de aceea sunt nemulțumiți“, a conchis primarul.
