22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalCopiii părăsiţi, abandonaţi şi de asistenţii maternali

Copiii părăsiţi, abandonaţi şi de asistenţii maternali

Cu fiecare an, numărul asistenţilor maternali profesionişti scade. În prezent, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj mai are 158 de angajaţi ca asistenţi maternali. Cei care au obţinut atestat pentru această meserie consideră că sunt nedreptăţiţi. Doresc o lege specială care să le stabilească alt mod de remuneraţie având în vedere că activitatea din asistenţă maternală se desfăşoară 24 de ore din 24.

Copiii instituţionalizaţi rămân încet, dar sigur fără asistenţii maternali care îi au îngrijire. În ultimii doi ani, în judeţul Dolj, 16 asistenţi maternali profesionişti au adus înapoi copiii pe care îi aveau în îngrijire. Motivele sunt diverse: mulţi au renunţat din cauza veniturilor mici pe care le primesc, iar alţii, odată cu expirarea atestatului sau a pensionării. Singura soluţie pentru aceşti copii a fost să se întoarcă în centre de plasament sau în apartamentele de tip familial ale DGASPC Dolj, după ce ani buni au crescut în familiile asistenţilor maternali.
„În prezent, avem doar 158 de asistenţi maternali profesionişti, cu vârste cuprinse între 36 şi 65 de ani. De la începutul acestui an, patru asistenţi maternali au părăsit sistemul, însă în ultimii ani este vorba de zeci de angajaţi care au demisionat. La asistenţii maternali se află 312 copii, unii având doi, trei sau chiar patru micuţi în plasament“, a menţionat Florin Stancu, director general la DGASPC Dolj.
Organigrama prevede ca în judeţul Dolj să fie angajaţi 250 de asistenţi maternali profesionişti, însă, după 2009, din cauza blocării posturilor, nu s-au mai făcut angajări. La nivelul DGASPC Dolj, la sfârşitul lunii mai 2014, pentru 831 de copii a fost nevoie de protecţie specială în servicii de tip familial. În 361 dintre cazuri, copiii au fost daţi în plasament la rude până la gradul IV, 87 de copii daţi în plasament la familii sau persoane, peste 300 în plasament la asistenţi maternali profesionişti, iar pentru 80 dintre aceştia s-a instituit tutela. Se asigură protecţie specială a copilului în servicii de tip rezidenţial pentru 334 de beneficiari, din care 144 sunt copii cu handicap, 190 dintre ei separaţi temporar sau definitiv de familie. Potrivit datelor statistice, cei mai mulţi copii au vârste cuprinse între 10 şi 13 ani (93 de copii) şi 14 şi 17 ani (88 de copii).

Mâncare de opt lei pe zi pentru copilul aflat
în îngrijire

Venitul total al unui asistent maternal se ridică la aproximativ 850 de lei, adică salariul minim pe economie, la care se adaugă câteva sporuri calculate tot din salariul minim pe economie: 15 la sută pentru cel puţin doi copii luaţi în plasament, 25 la sută pentru fiecare copil cu dizabilităţi, infectat cu HIV sau bolnav de SIDA. Pe lângă toate acestea se mai primeşte alocaţia zilnică de hrană, cuprinsă, în funcţie de vârstă, între opt şi 10,3 lei, alocaţia de stat, alocaţia de plasament, dar şi bani pentru nevoi personale în cazul în care copiii merg la şcoală. Drepturile băneşti se acordă în funcţie de vârsta şi starea fiecărui copil. Fiecare ban cheltuit de asistentul maternal trebuie justificat pe bază de factură fiscală, fie că este vorba de alocaţia de hrană, cheltuieli materiale sau alocaţia de stat sau de handicap a copilului.
„Meseria noastră nu implică un program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Muncim indiferent dacă este weekend sau sărbătoare, zi şi noapte suntem lângă copiii pe care îi avem în plasament, stăm alături de ei în spital pe perioada cât sunt bolnavi, îi luăm cu noi în concedii. Când ai în îngrijire un copil te ataşezi de el, iar responsabilitatea este enormă. Din banii pe care îi primim ca asistenţi maternali, copiii au nevoie de medicamente, de jucării. Meseria noastră ar trebui altfel plătită, ar fi firesc să primim sporuri în plus deoarece copiii au nevoie de atenţie zi şi noapte“, a povestit Maria, o asistenta maternală din Craiova.

176 de copii sunt daţi
în plasament

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj a dat în plasament 176 de copii la un număr de 113 asistenţi maternali. În organigrama Direcţiei sunt prevăzute 160 de posturi de asistenţi maternali, din care sunt ocupate 119, însă şase asistenţi au contractul de muncă suspendat, din diferite motive, cum ar fi concediul fără plată. „Sunt, în continuare, solicitaţi copii în plasament, şi anul acesta avem în jur de zece copii daţi în plasament. Nu a scăzut numărul asistenţilor maternali faţă de anii trecuţi. Ne menţinem cam la aceleaşi cifre. În continuare, sunt persoane care se interesează să devină asistenţi maternali“, a precizat Minodora Ianc, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj.

Asistenţii maternali
îşi cer drepturile
în instanţă

La nivel naţional, sindicaliştii asistenţilor maternali au intentat procese pentru plata orelor suplimentare şi chiar au solicitat Ministerului Muncii o nouă formă de salarizare, fiind nevoie de schimbarea statutului pentru aceşti salariaţi, având în vedere că sunt plătiţi doar pentru opt ore, deşi trebuie să petreacă 24 de ore din 24 cu copiii luaţi în asistenţă maternală.
„Asistenţii maternali din judeţul Dolj, la fel ca și cei din toată ţara, au ridicat în nenumărate rânduri problema salarizării. Le-am explicat însă că pe cale administrativă noi nu îi putem sprijini, tocmai din acest motiv ştiu că s-au adresat sindicatelor care îi reprezintă. Cei nemulţumiţi se pot adresa instanţei“, a precizat Florin Stancu.
Asistenţii maternali din Maramureş au câştigat în instanţă drepturile pentru orele prestate în zilele de sărbători legale sau pentru sâmbete şi duminici, iar acum se pregătesc pentru alt proces pentru plata orelor suplimentare.

Din 2015, toţi copiii părăsiţi
ar trebui să crească lângă
asistenţi maternali

UNICEF cere autorităţilor din România să modifice de urgenţă legea. Copiii mai mici de trei ani nu trebuie să mai crească în centre de plasament, ci trebuie să fie îngrijiţi de asistenţi maternali profesionişti. După 1 ianuarie 2015, toţi copiii mai mici de trei ani abandonaţi de părinţi ar trebui să aibă cămine.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS