GdS vă prezintă o sinteză a proiectelor de modificare a Legii pensiilor iniţiate în 2014. Printre acestea se numără reducerea vârstei standard de pensionare la femei cu unu-doi ani pentru fiecare copil născut, eliminarea unor restricţii pentru pensia de urmaş sau intrarea în rândul asiguraţilor a primarilor şi viceprimarilor. Cele mai mari şanse le are însă iniţiativa privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 de ani.
Pensionarii sunt din nou o miză importantă pentru politicieni. În ultimele luni, parlamentul a luat în dezbatere nu mai puţin de şase iniţiative pentru amendarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii. În cele de mai jos, GdS vă prezintă o sinteză a acestor iniţiative, rezumând principalele prevederi ale acestora. Proiectul de Lege (PL) nr. 60/2014 se referă la punctajul acordat pentru fracţiunile de ani lucraţi. „Nu este just ca pentru fracţiuni de ani lucraţi să se împartă punctajul obţinut la 12 (luni), în loc de numărul de luni muncite efectiv. Acest mod de calcul deformează realitatea, făcând să scadă punctajul nedrept şi abuziv“, se arată în motivarea proiectului de lege. Iniţiativa, care prevede, printre altele, eliminarea Anexei nr. 3 a legii pensiilor, privind grupele de muncă se referă şi la posibilitatea verificării plăţii contribuţiilor de către angajator. „Trebuie să ne asigurăm că este respectat dreptul salariatului de a fi informat dacă angajatorul îi achită obligaţiile pentru viitoarea sa pensie. În acest sens, orice control al statului pe această linie trebuie dublat de cel al angajatului şi de posibilitatea acestuia de a-l acţiona în judecată pe cel care nu respectă acest principiu“, susţin iniţiatorii. Proiectul a fost respins de Senat pe 11 februarie 2014, aflându-se acum la Camera Deputaţilor.
Mamele, pensionate mai repede?
PL nr. 79/2014 îşi propune modificarea art. 83 din Legea nr. 263/2010, cel referitor la pensia de urmaş. Iniţiatorii doresc renunţarea condiţionării pensiei de urmaş a copilului de vârsta şi stagiul de cotizare al părintelui decedat. „În situaţia stabilirii pensiei de urmaş, pierderea vieţii persoanei în funcţie de care se calculează pensia de urmaş este un eveniment aleatoriu, de forţă majoră, ce nu poate fi controlat de persoana în cauză astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de urmaş nu se justifică în cazul copiilor acesteia. Condiţiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta copiilor, aceştia să poată beneficia de o pensie de urmaş potrivit contribuţiei realizate de părintele său anterior survenirii decesului“, se scrie în motivare. Proiectul a fost respins de Senat pe 18 februarie 2014 şi se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.
PL nr. 149/2014 este o iniţiativă de completare a art. 55 din Legea nr. 263/2010, cel referitor la reducerea vârstei standard de pensionare. Conform modificării propuse, „femeile care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu un an pentru fiecare copil născut“. Această măsură „are ca obiectiv fundamental sprijinirea mamelor din România, cu scopul creşterii natalităţii la nivel naţional, o măsură cu potenţialul de a salva întregul sistem de pensii publice, bazat pe solidaritatea între generaţii“. Proiectul se află la Camera Deputaţilor, după ce în prima fază a fost respins de Senat pe 25 martie 2014.
Altă iniţiativă de acest gen este PL nr. 262/2014, potrivit căruia vârsta standard de pensionare se poate reduce „cu câte doi ani pentru fiecare copil născut şi crescut cel puţin până la vârsta de zece ani“. Iată şi câteva argumente din expunerea de motive: „În 2012, rata totală de fertilitate din România a scăzut sub pragul critic (2,1) ajungând la un minimum istoric de 1,4 la care vorbim de un declin demografic în care dispar câte cinci români la fiecare oră. (…) Modelul actual de fertilitate arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe femei, salariate sau nu, amână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice. (…) Dacă se menţine acest ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat“. Acest proiect a fost depus pe 5 mai la Camera Deputaţilor.
Când vom ieşi la pensie la 65 de ani
PL nr. 150/2014 propune modificarea art. 6 din Legea pensiilor, incluzând în categoriile care se asigură obligatoriu în sistemul de pensii publice angajaţii din aparatul de specialitate al Parlamentului României, guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi viceprimarii. Această iniţiativă se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat pe 25 martie 2014.
În fine, iniţiativa cu cele mai mari şanse de a se transforma în lege este PL nr. 186/2014, care urmăreşte egalizarea vârstei standard de pensionare la femei şi bărbaţi (65 de ani). Vârsta standard de pensionare va creşte progresiv, astfel că primele femei care vor ieşi la pensie la 65 de ani vor fi cele născute în ianuarie 1971, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Bărbaţii care vor ieşi la pensie la 65 de ani vor fi cei născuţi în ianuarie 1950. Acest lucru se va întâmpla în ianuarie 2015. „Statele membre ale UE au derulat reforme în scopul reducerii generozităţii sistemelor publice de pensii, tocmai pentru a evita riscul falimentării acestora. Vârsta de pensionare va continua să crească gradual pe termen lung, iar accesul la pensionare anticipată va continua să fie restricţionat, pe fondul acordării unor stimulente în condiţiile prelungirii vieţii active“, se arată în motivarea proiectului, care a fost adoptat de Senat în 7 aprilie 2014 şi se află în prezent la Camera Deputaţilor.
