16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalO femeie cu patru copii fuge de bătăile soţului

O femeie cu patru copii fuge de bătăile soţului

http://www.youtube.com/watch?v=n9ghz0aE8yI

Bătăi cumplite în faţa copiilor, jigniri, ameninţări şi injurii greu de descris, fugă în miez de noapte doar pentru a scăpa cu viaţă par desprinse parcă dintr-un scenariu de film, însă, din nefericire, sunt imagini ale unei realităţi crunte în care trăiesc multe femei din judeţul Dolj. În Dolj, nu există nici măcar un adăpost pentru victimele violenţei domestice. Vom oferi doar un exemplu în acest sens: o femeie se află de aproape un an pe drumuri, însoţită de cei patru copii, doi dintre ei mici, de patru respectiv nouă ani. A venit să-şi spună povestea la Gazeta de Sud, să ceară ajutor cititorilor pentru a-şi putea creşte copiii departe de bărbatul care a terorizat-o… Vrea un loc de muncă pentru a-şi închiria o cameră în care copiii ei să trăiască liniştiţi. Legislația din România are multe lacune. De cele mai multe ori, victimele ajung să îşi retragă plângerile, iar împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Silvia Ştefan are 35 de ani. Este de loc din Sălcuţa, însă s-a căsătorit în Podari. 20 de ani a trăit cu bărbatul pe care şi l-a ales de când era doar o adolescentă, mai precis de la 15 ani. Cu mari eforturi, au reuşit să îşi ridice o casă modestă cu două camere în care trăiau împreună cu cei patru copii. Cel mai mic are doar patru ani, fetiţa va împlini, pe 7 aprilie, nouă ani. Copiii cei mari au 17, respectiv 19 ani. Tot timpul, bărbatul a avut patima băuturii, din câte povesteşte femeia, însă în ultimul an a devenit de nerecunoscut. Alcoolul îi ia pur şi simplu minţile şi îl determină să se impună cu pumnul în faţa soţiei, iar în loc de cuvinte de laudă, copiii au primit doar injurii. „De un an trăiesc ba la Centrul Social «Sfântul Vasile», adăpost pentru oamenii străzii, aflat în subordinea Mitropoliei, ba în gară sau la spital. M-am întors de nenumărate ori acasă, am zis să îi mai dau o şansă, am considerat că este important să îşi vadă copiii. În ciuda eforturilor mele, este imposibil. Am suportat bătăi cumplite. Am fost lovită în cap, a rupt de nenumărate ori scaune sau mese de mine. Ca să vă daţi seama prin ce am trecut, imaginaţi-vă doar că luam bătaie ca în ring. Am dus o viaţă de chin. Nu aveam voie să ridic ochii din pământ, nu îmi permitea să râd sau să vorbesc, nu mă lăsa să muncesc. Mă căra să muncesc pe unde avea el lucrări, la betoane pentru a mă urmări. Gelozie absurdă, iar în momentul în care bea nu se mai controlează. Am sunat de nenumărate ori la poliţie, însă mi-au spus că nu au ce să îi facă, că «dacă mă omoară» atunci pot interveni. Nu am depus niciodată plângere. Ce rezolvam? Plătea amendă şi venea acasă şi mă snopea în bătaie. Doar trei zile mai pot sta la Adăpostul pentru oamenii străzii, după care trebuie să plec. Mi-au oferit o soluţie să mă mut undeva în alt judeţ, într-un centru la Valea Plopului, dar nu pot să plec. Băiatul cel mare munceşte cu ziua în construcţii, fata cea mare este la profesională, mai are un an până termină şcoala, iar fetiţa cea mică este în clasa a II-a la şcoala din Podari. A lipsit în ultimele săptămâni de la şcoală. Copilul cel mic are astm, ar trebui să îl duc la control, să ne internăm. Sunt dispusă să muncesc orice, am experienţă ca ajutor de bucătar. Am lucrat la Confecţii, la retuşuri, apoi cu ziua pe unde am găsit. Vreau să muncesc ca să îmi pot închiria o cameră în care să stau cu copiii pentru a scăpa de bătăile de acasă. Băiatul cel mare nici nu mai vrea să audă că ne-am putea întoarce acasă. Este îngrozit şi îmi spune că trebuie să stăm departe pentru a nu se întâmpla o nenorocire. Este deja mare şi nu mai rezistă să mă vadă bătută şi umilită. Marţi, soţul a venit după noi. Era mort de beat, de abia se ţinea pe picioare, să ne roage să ne întoarcem acasă. Acolo nu mă mai întorc cu copilaşii mei, deşi am muncit de copil pentru acea casă. Dacă nu aveam copiii, îmi luam gâtul şi scăpam… Este dureros pentru mine ca mamă să mă uit seara în ochii copiilor mei şi să le spun că nu le pot da măcar pâine. Plâng când îmi văd copiii cu aceeaşi pereche de tenişi sau cizme rupte, în haine primite de pomană“, a povestit femeia.

Direcţia pentru Protecţia Copilului poate adăposti doar copiii, dar nu şi mama bătută

În judeţul Dolj nu există nici măcar un centru pentru victimele violenţei domestice. Cu mulţi ani în urmă se discuta despre înfiinţarea unui astfel de adăpost, însă totul a rămas la faza de proiect. Propunerile erau dezbătute la Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială din Dolj, însă au fost abandonate odată cu trecerea anilor. Instituţia s-a transformat apoi în Agenţie Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar reprezentanţii acestei instituţii susţin că nu mai au competenţă pentru înfiinţarea unor astfel de adăposturi şi că, fiind vorba de copii care au până la urmă de suferit, responsabilitatea cade în sarcina autorităţilor locale, a Primăriei Craiova, şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj încurajează femeile abuzate să depună plângeri la poliţie pentru a-şi proteja astfel copiii. „De anul trecut, a apărut un ordin pentru ca mama să nu mai fie nevoită să părăsească domiciliul împreună cu copiii ei. Este suficient ca femeia să depună plângere la poliţie, să fie audiaţi câţiva martori, iar instanţa poate emite un ordin de restricţie pentru ca tatăl să nu se mai apropie de mamă şi de copii. Instituţia noastră poate adăposti temporar copiii, doar în cazul în care mama este de acord cu această decizie. Din păcate, la nivelul judeţului Dolj nu există un centru cu destinaţie pentru victimele violenţei domestice. Există doar un adăpost al Asociaţiei «Vasiliada» în care îşi găsesc adăpost foarte multe categorii sociale defavorizate şi în care ajung şi aceste femei, deoarece alte soluţii nu există“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt în cadrul DGASPC Dolj.
Autorităţile nu au găsit până în prezent o soluţie pentru înfiinţarea acestor adăposturi destinate victimelor violenţei.

Este foarte important ca victima să depună plângere la poliţie

Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Dolj fac un apel către toate persoanele, victime ale violenţei domestice, să sune imediat la 112 atunci când viaţa sau sănătatea le sunt puse în pericol. Aceştia susţin că agresorul poate primi ordin de restricţie din partea judecătoriei. „În situaţia în care o femeie este agresată de soţ sau de concubin, aceasta nu trebuie să ezite să ne informeze, pentru ca noi să putem lua măsuri legale. Amintim încă o dată că pentru punerea în mişcare a acţiunilor penale este nevoie de plângerea prealabilă a victimei. Ordinul de restricţie se dă doar de magistraţi după o analiză prealabilă. De la începutul anului şi până în prezent, au fost înregistrate 14 dosare penale pentru acte de violenţă domestică, în urma sesizărilor făcute de părţile implicate. Aceste dosare se află în lucru, iar instanţa va decide măsurile corespunzătoare“, a precizat inspector principal Alin Apostol, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
Reprezentanţii poliţiei susţin că cel mai important factor declanşator al agresiunilor este alcoolul, în 61% dintre cazuri s-a dovedit că de aici porneşte totul. În aproape jumătate dintre cazuri, agresiunile au caracter permanent.

Psihologii spun: „Cel mai mult suferă copiii care cresc în astfel de familii disfuncţionale“

Psihologii susţin însă că realitatea demonstrează că, indiferent dacă este agresată fizic sau verbal, femeia, într-un fel sau altul, se întoarce la soţul care a umilit-o şi lovit-o. De multe ori se împacă, alteori se distanţează de el, dar doar parţial. Dacă abuzatorul ajunge să întâmpine dificultăţi, dacă se îmbolnăveşte sau are altă nevoie, ea este cea care până la urmă va avea grijă de el. Deşi pentru persoanele cu relaţii neabuzive este greu de înţeles, psihoterapeuţii pot explica acest comportament de dependenţă. „Violenţa domestică este orientată de cele mai multe ori asupra fiinţelor lipsite de apărare, în speţă mama şi copiii. Abuzatorul întotdeauna simte nevoia să îşi măsoare forţele cu cei mai slabi decât el, simţind astfel că îşi creează un complex de putere. Femeile abuzate în familie, de cele mai multe ori îşi pierd încrederea în ele, se simt devalorizate ca persoane, sunt dominate de sentimente de vinovăţie, dependenţa de abuzator (dezvoltă ceea ce se numeşte sindromul Stockholm – dependenţă de abuzator, femeia simte practic că nu se poate separa de abuzator, că îşi merită pedeapsa) şi rareori au curaj să înainteze un divorţ sau să ceară ajutor instituţiilor abilitate. Sunt mulţi factori care îi blochează demersurile: teama, ruşinea, grija zilei de mâine, concepte greşite de educaţie transmise din generaţie în generaţie care stipulează ideea de femeie sclavă, supusă bărbatului. Cel mai mult suferă copiii care cresc în astfel de familii disfuncţionale. Ei resimt direct efectele în dezvoltarea emoţională, socială şi în devenirea lor ca personalitate, la vârstă adultă. Frecvent, aceşti copii aleg să fugă de acasă, să nu mai meargă la şcoală, să intre în anturaje dubioase, să consume droguri şi alcool, să se izoleze de oameni, să nu aibă prieteni, să devină agresivi în limbaj şi comportament tocmai pentru a masca neputinţa de a schimba situaţia şi sentimentele de inferioritate care îi vor urmări toata viaţa. Îşi creează astfel adevărate probleme în relaţionarea, adaptarea şi integrarea socială. Un copil trebuie protejat de aceste efecte şi, din acest motiv, mamele ar trebui încurajate să ceară ajutor. Ele sunt cele care trebuie să le insufle copiilor sentimente de încredere în propria persoană, să le ofere modele de comportament şi dacă acest lucru nu mai este posibil într-o relaţie familială disfuncţională, să facă pasul spre normalitate, să solicite sprijin, consiliere şi suport. În societatea noastră în continuă schimbare, instituţiile statului şi organizaţiile nonguvernamentale au anticipat acest fenomen şi şi-au dezvoltat servicii specializate pentru protecţia mamei abuzate şi a copiilor ei, servicii care oferă, pe lângă găzduire, consiliere specializată atât mamei, cât şi copiilor, pentru a o putea ajuta să depăşească situaţia. Sfatul nostru, ca şi profesionişti, este ca toţi cei care au şansa să le încurajeze să ceară ajutor atât pentru ele, cât şi pentru copiii pentru care au o mare responsabilitate – aceea de a-i ajuta să devină adulţi adaptaţi societăţii“, a precizat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist, şef Serviciu evaluare complexă a copilului DGASPC Dolj.
Şi primarul comunei Podari, Constantin Gheorghiţă, susţine că ştie foarte bine povestea acestei familii: „Le-am oferit sprijin ori de câte ori am avut baza legală, le-am oferit teren pe care şi-au ridicat casa. Am încercat să le ofer locuri de muncă, însă după o perioadă au renunţat. Sincer, îmi pare rău pentru bieţii copii pentru că nu au nici o vină“.

Propuneri noi în sprijinul victimelor violenţei

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei propune stabilirea compensaţiilor oferite de stat pentru victimele violenţei în familie care au suferit vătămări corporale grave. Condiţiile şi procedura urmează să fie aprobate de către guvern, dacă parlamentul va susţine iniţiativa legislativă în cauză. Compensaţia va fi oferită atunci când prejudiciul cauzat victimei nu este acoperit de agresor. Autorii proiectului menţionează că iniţiativa legislativă vine în contextul prevederilor Convenţiei de la Istanbul, care recomandă acordarea unor astfel de compensaţii în mod obligatoriu pentru victimele care au suferit vătămări corporale grave. Proiectul mai prevede scutirea de taxă de stat la depunerea în instanţa de judecată a cererii de eliberare a ordonanţei de protecţie. Victima violenţei în familie este scutită integral şi de alte cheltuieli de judecată. Autorii au mai propus ca organele de stat să aibă împuternicirea să elibereze ordin de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului, pentru o perioadă de până la zece zile, dacă persistă pericolul de comitere a acţiunilor violente. În perioada de acţiune a ordinului, agresorul nu va putea reveni în locuinţă sau să contacteze victima şi copiii. În prezent, ordonanţa de protecţie se eliberează doar prin decizia judecăţii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS