21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljDrumurile Doljului, prea subţiri pentru tehnologia lui Şova

Drumurile Doljului, prea subţiri pentru tehnologia lui Şova

Ministerul Transporturilor, condus de Dan Şova, îşi propune să introducă o procedură mai puţin utilizată la nivel naţional pentru a reabilita drumurile naţionale şi judeţene din România, comparativ cu clasica „plombare“ a gropilor. Este vorba de reciclarea in situ a drumurilor, care se va face în cadrul Programului Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD), după cum se arată în programul de guvernare Ponta 3. Concret, drumurile sunt decopertate, iar materialul astfel realizat este refolosit. Metoda presupune folosirea unui utilaj, denumit tren de reciclare in situ, care execută frezarea straturilor distruse care sunt amestecate cu diverse adaosuri, urmată de aşternerea acestora pe drum, potrivit gândul.info.

Metoda este prezentată, în programul Ponta 3, ca fiind mult mai ieftină decât metodele clasice, având un cost de circa 250.000 euro/ km. Un alt avantaj este rapiditatea în execuţie, ajungându-se la 1–1,5 km de drum reabilitat/zi. „Obiectivul vizează reabilitarea a 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi a 55% din reţeaua de drumuri judeţene prin lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic“, se arată în programul de guvernare Ponta 3, potrivit gândul.info.
Fostul ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, a avansat această metodă de modernizare a drumurilor. Fenechiu estima un preţ la care ar urma să fie realizate lucrările, de 200.000 de euro per kilometru şi preconiza că, în acest mod, până în 2020, România ar avea reabilitate toate drumurile naţionale „la costuri minime“.

Dolj: Noi am folosit metoda, dar este scumpă

Responsabilii cu drumurile judeţene din cadrul mai multor consilii judeţene au păreri împărţite legate de această metodă. „Noi am mai folosit această metodă pentru repararea pe o distanţă de un kilometru a unui drum la Podari şi la Siliştea Crucii. Avem şi tren de reabilitare in situ, dar vă spun că metoda este mai costisitoare decât cea clasică şi mai puţin durabilă. Pentru a o putea folosi trebuie ca drumurile judeţene să aibă o fundaţie solidă. După ce torni acel amestec peste el tot trebuie să mai pun un strat de asfalt, pentru că altfel nu rezistă. Se infiltrează apa din cauza stratului subţire. Nemţii l-au folosit cu succes, dar ei au alte drumuri. Dacă şi la noi, după ce se decoperta, se lăsau straturile acolo, ar fi fost mai gros asfaltul şi metoda ar fi fost profitabilă“, a declarat Gheorghe Mâciu, directorul SC LDP SRL, societate deţinută de Consiliul Judeţean Dolj. Mâciu a mai precizat că societatea pe care o conduce va începe reparaţia celor aproape 1.100 de kilometri de drumuri judeţene în perioada următoare după metoda clasică.
Drumurile naţionale din Oltenia vor fi reparate tot după metoda clasică în acest an, prin plombări cu mixtură asfaltică caldă. În cazul lor, costurile dintre metoda tradiţională şi cea in situ sunt asemănătoare. Plombările vor fi executate de firma Teloxim pe baza unui acord-cadru valabil în 2014 şi 2015. În ceea ce priveşte întreţinerea drumurilor naţionale, bugetul este aproape inexistent. Fiecare judeţ din Oltenia a primit alocări bugetare de la Bucureşti care acoperă turnarea doar a câtorva kilometri de covor asfaltic. Contractul pentru întreţinere l-a câştigat Erpia şi este valabil pe perioada 2014-2015.

Reprezentanţii CJ Ialomiţa: „Este o idee foarte proastă“

Gheorghe Martin, şeful Compartimentului de Drumuri din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, a declarat, potrivit gândul.info, că ar fi de acord cu predarea către Ministerul Transporturilor a drumurilor judeţene pentru a fi reparate, dar deocamdată a auzit „doar la TV“.
El este de părere că metoda reciclării in situ prezintă avantaj economic doar în anumite condiţii, dar nu şi în cazul drumurilor judeţene, al căror strat de asfalt este „vechi, foarte subţire“ şi „nu mai ai ce recicla“. „Avem o părere foarte proastă. Nu se poate aplica. La noi nu se poate aplica. Nu este nici rentabilă economic. În judeţ avem drumuri făcute din anii ’70, stratul de asfalt e subţire, nu mai ai ce recicla. Nu mai merge reciclat“, a declarat Martin, adăugând că, din câte cunoaşte, procedeul reciclării in situ a drumurilor este folosit la scară mică la nivel naţional.
Până la demararea Programului „in situ“, pe drumurile judeţene din Ialomiţa a început programul de „reparaţii de sezon“, urmând ca plombările să înceapă după ce se mai încălzeşte vremea, a spus el.

Preşedintele CJ Arad: E o metodă foarte bună

În schimb, preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, s-a declarat de acord cu această metodă şi cu predarea drumurilor judeţene către Ministerul Transporturilor. „E o metodă foarte bună de lucru. Am aplicat-o deja la câteva lucrări de drumuri pe care le-am executat în judeţul Arad, spre exemplu drumul Arad-Curtici. La ora actuală, nu avem lucrări care să utilizeze această metodă de lucru. Pentru anul 2014, ne dorim ca tronsonul de drum judeţean Arad-Felnac, un tronson extrem de circulat şi aflat într-o stare de degradare foarte mare, să fie executat prin metoda de reciclare in situ“, a declarat Ioţcu.
Un alt preşedinte de consiliu judeţean, membru PNL şi care a ţinut să nu fie citat, a atras atenţia că, pentru ca Ministerul Transporturilor să preia în administrare drumurile judeţene, este nevoie de acordul consiliului judeţean. „Ce drumuri? Judeţene? Aşa scrie în Programul de guvernare? Pentru a face asta ar trebui să existe în primul rând o hotărâre a consiliului judeţean. Asta se va întâmpla atunci când vor demonstra seriozitatea, adică atunci când voi vedea că s-au apucat de drumurile naţionale din judeţul meu. Abia atunci voi avea încredere. Nu există o soluţie standard. Eu iau cu mai puţin entuziasm aceste idei. S-ar putea să fie mai ieftină altă variantă, în locul reciclării in situ“, a declarat el pentru gândul.info.

Ce prevede programul Ponta 3

În programul de guvernare Ponta 3 se scrie că pentru Programul Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor, finanţarea va fi asigurată exclusiv prin Programul Operaţional Sectorial „Transport“ 2007–2013, în limita bugetului rămas disponibil în cadrul acestei perioade de programare.
„Folosirea tehnologiei de reciclare in situ a drumurilor generează o serie de avantaje precum: costuri mult mai reduse faţă de metodele clasice (circa 250.000 euro/ km), rapiditate în execuţie (1–1,5 km de drum reabilitat/zi), utilizare la maximum a materialului existent din zestrea drumului şi impactul negativ mult mai redus asupra mediului“, se mai arată în programul Ponta 3.
În vara anului 2013, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat, la Bistriţa, că CNADNR are nevoie, într-un an, de patru miliarde de euro să astupe gropile din şosele, spunând că în buget are 180 de milioane de euro, din rovinietă.
„Metoda de reciclare in situ poate fi făcută cu costuri nu foarte mari, care să dea posibilitatea să crească capacitatea portantă a drumului de la 8-9 tone pe osie până la 12 tone. Aceasta e o soluţie provizorie, până ne apucăm de făcut investiţia mare. În funcţie de metodă şi de costuri, dacă reuşim să le băgăm în rectificarea pe iulie, reciclarea in situ o putem face“, a spus Şova.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS