http://www.youtube.com/watch?v=KSJSFIdahcw
Colecţiile Muzeului Olteniei adună piese importante, câteva chiar unicat, cum este cazul cărţii datate 1696, care descrie războiul polono-sudez. Odată cu vernisarea expoziţiei „Rarităţi din colecţiile Muzeului Olteniei“ sau „Comori pierdute, comori regăsite“, sunt prezentate craiovenilor elemente interesante care au suscitat interesul cercetătorului, dar şi pe cel al iubitorului de istorie, găzduite de depozitul instituţiei de cultură.
Să deschidem porţile muzeului şi să trecem în revistă câteva exponate prezentate de doctorul Radu Gabriel Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie-Arheologie.
Prima dintre ele este o monedă datată 1576, a doua ca vechime din cele aflate în posesia muzeului. „Această monedă, care are pe revers un leu, a circulat foarte mult în teritoriile Ţărilor Române şi a intrat în mentalitatea comună sub numele de leu. Astfel, în momentul în care s-a emis moneda naţională, în 1867, ea şi-a luat numele de leu. E o monedă olandeză de argint, emisă în Ţările de Jos, când încă exista un conflict în acea zonă între Spania lui Philip al II-lea şi provinciile din nordul Ţărilor de Jos. Acestea din urmă au emis o monedă proprie în semn de independenţă şi oarecum de afront faţă de stăpânirea spaniolă“. Interesantă este şi copia după prima hartă a Valahiei realizată de un român, stolnicul Constantin Cantacuzino, în 1700, la Veneţia. „Este o redare perfectă a primei hărţi a Valahiei. Sunt schimbaţi indicii topografici din limba latină, în italiană“, a precizat doctorul Radu Gabriel Dumitrescu.
Piese rare în expoziţie
Există şi piese unice, ce îşi spun povestea în lumina vitrinelor, putând fi văzute de cei ce trec pragul instituţiei. Una dintre ele este o carte din anul 1696, care relatează războiul polono-suedez. „Este o piesă unică în România, o carte care relatează una dintre luptele pentru dominaţia în Marea Baltică, din cadrul războiului desfăşurat între anii 1655-1660. Pe lângă importanţa piesei prin raritatea sa, cartea este şi o bijuterie din punct de vedere tipografic, conţine 113 hărţi şi ilustraţii care ne introduc în perioadă: scene de luptă, săli ale tronului, armuri“, a mai spus doctorul Radu Gabriel Dumitrescu.
Trecând în revistă exponatele reunite sub titulatura „Rarităţi din colecţiile Muzeului Olteniei“, atrage atenţia o cruce relicvar de la sfârşitul secolului al XVI-lea. „Ea a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul. Ea reflectă un obicei al epocii respective, acela de a oferi un astfel de simbol, care are în interiorul său relicve sfinte, cum ar fi o bucăţică din crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos sau bucăţele din moaştele sfinţilor. Acestea erau oferite celor dragi, cu scopul de a-i proteja. Crucea relicvar de la Muzeul Olteniei se pare că a fost dăruită de Nicolae Pătraşcu fraţilor Buzeşti, în semn de recunoştinţă şi distincţie“, a precizat doctorul Radu Gabriel Dumitrescu.
Comoara pierdută a haiducilor
În cadrul campaniei din august 2011 de la Desa, arheologii de la Muzeul Olteniei au descoperit un tezaur cu 75 de monede de aur. „A fost o descoperire surprinzătoare, pentru că la Desa, unde sapă colegii arheologi, este o aşezare romană, iar acest tezaur datează din secolul al XIX-lea. Din stratigrafia de la Desa şi din discuţiile cu ei s-a stabilit că acest tezaur a fost îngropat în jurul anului 1868, avându-se ca reper zidurile acelei fortificaţii romane. Cele 75 de monede de aur sunt eşalonate din punct de vedere cronologic între ani 1842 şi 1868. Ca un noroc, la un an, un an şi jumătate mai târziu, în cursul lui 2012, am găsit o corespondenţă a unui trimis militar francez în România din care am aflat că, în zona Desa şi Vidin, o serie de cete de haiduci bulgari au traversat de mai multe ori Dunărea, în perioada aprilie-iulie 1868, şi au jefuit cetatea Vidin şi aşezările din preajma ei. Probabil că acest tezaur a aparţinut acelor haiduci, care s-au întors pe malul românesc, au îngropat monedele, şi au trecut din nou Dunărea. Din păcate, au fost surprinşi şi ucişi şi astfel acest tezaur a rămas pe pământ românesc“, a istorisit doctorul Radu Gabriel Dumitrescu.
Comori pierdute şi găsite, piese unicat din colecţiile Muzeului Olteniei vin să completeze pagini de istorie şi să satisfacă nevoia, de cunoaştere a celor îndrăgostiţi de trecut.
