Primăria Craiova a început să le trimită proprietarilor clădirilor din Centrul Istoric al oraşului notificări prin care îi anunţă că sunt obligaţi să-şi modernizeze clădirile, altfel sunt pasibili de amenzi care merg până la 5.000 de lei de proprietar. În paralel, primarul Lia Olguţa Vasilescu anunţă că proprietarii sunt de acord cu modernizările.
Legea care îi obligă pe proprietarii din Centrul Istoric al Craiovei să renoveze imobilele care stau să cadă datează din 2011, dar este invocată de primărie în 2014, în contextul lucrărilor de reabilitare a Centrului Istoric cu fonduri europene. Ideea pe care a mers primăria a fost aceea ca imobilele proprietate personală să-şi schimbe faţa odată cu finalizarea lucrărilor la centru. Numai că drumul până acolo este lung şi anevoios, iar primăria nu are toate temele făcute. Potrivit Legii nr. 153/2011, „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii“, Or, la nivelul Craiovei nu există un astfel de program. Ce presupune el? Un document elaborat de către autorităţile administraţiei publice locale, fundamentat pe planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate, şi care cuprinde organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, inclusiv fundamentarea alocaţiilor de la bugetul local şi modalităţile de recuperare a cheltuielilor de la deţinătorii clădirilor. Concret, articolul 5 din legea în cauză sună astfel: „Pentru elaborarea şi fundamentarea programelor multianuale, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia luării măsurilor necesare pentru identificarea şi inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1, alin. (1), precum şi a deţinătorilor acestora, stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi a regulamentelor de intervenţie, în condiţiile prevăzute de prezenta lege (…) Programele multianuale, listele de inventariere a clădirilor prevăzute la art. 1, alin. (1), şi a deţinătorilor acestora, precum şi stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi regulamentele de intervenţie aferente se avizează din punct de vedere urbanistic, estetic şi arhitectural de către comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului şi se aprobă, respectiv se actualizează ori de câte ori este necesar, prin hotărâri ale consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz (…) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului colaborează, în condiţiile legii, cu filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, precum şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi/sau serviciile deconcentrate ale acestuia, după caz“.
Până în prezent, reprezentanţii primăriei au anunţat doar verbal că proprietarii care nu se supun acum prevederilor legii vor plăti lucrările, după ce municipalitatea va suporta din bugetul local acest lucru. În plus, reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România – filiala Oltenia, au precizat pentru GdS că nu au fost consultaţi în această privinţă. Articolul 9 din lege spune următoarele: „Termenul general pentru executarea lucrărilor de intervenţie este de 12 luni de la data primirii de către deţinător a notificării transmise (…) La solicitarea scrisă a deţinătorului notificat, depusă la autoritatea administraţiei publice competente în termenul prevăzut la art. 10, ţinând seama de motivele invocate de acesta, precum şi de concluziile notei tehnice de constatare şi documentele tehnice prevăzute de prezenta lege privind natura, complexitatea şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare, primarul poate aproba, prin acord scris, majorarea corespunzătoare a termenului general, dar nu mai mult de şase luni, putând stabili şi termene intermediare de control al executării lucrărilor de intervenţie. (…) Dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile şi la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate (…) În toate cazurile în care deţinătorul notificat aflat în situaţia prevăzută la alin. (3) nu permite accesul la clădirea supusă lucrărilor de intervenţie în vederea executării acestora de către autoritatea administraţiei publice locale, primarul, pentru a pune în aplicare hotărârea consiliului local prevăzută la alin. (3), va solicita autorizarea instanţei judecătoreşti competente, prin ordonanţa preşedinţiala, potrivit dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă.
Primăria poate suporta costurile renovării
În ce condiţii legale ar putea primăria suporta costurile lucrărilor? Dacă proprietarul se află în imposibilitate de plată, „la cererea acestuia/acestora, ca măsură de protecţie socială, dacă proprietarul/proprietarii face/fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie“. De asemenea, primăria poate cofinanţa cheltuielile „aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile amplasate în zone construite protejate sau în centrele istorice ale localităţilor (…) condiţiile de selecţie şi de preluare a cheltuielilor, precum şi măsurile necesare în vederea recuperării de la deţinătorii notificaţi a cheltuielilor efectuate de la bugetul local se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti“, scrie în Legea nr. 153/2011.
