http://www.youtube.com/watch?v=FtAxDXuq4k4
Un bărbat acuză ING Bank că i-a blocat abuziv contul în care îi este virat salariul. Craioveanul mai spune că banca i-a poprit întreaga sumă ce reprezintă lichidarea, deşi legea spune că nu se poate reţine mai mult de o treime din venitul salarial net lunar. În timp ce banii săi erau reţinuţi de bancă, bărbatul susţine că nu avea ce să le dea copiilor să mănânce. După şase zile, banca şi-a recunoscut voalat vina şi i-a reţinut fix rata pe care omul o are de plată de fapt şi de drept în fiecare lună.
Gheorghe Dincă a făcut un împrumut de 7.000 de lei la ING Craiova, agenţia de pe strada Al.I. Cuza, în urmă cu câţiva ani. Bărbatul recunoaşte că, după decesul tatălui său, a întârziat plata ratelor două luni, dar, după aceea, s-a dus la bancă să achite rata lunară de 160 de lei, însă banca ar fi refuzat să-i mai încaseze banii, spunând că nu se mai ocupă de dosarul său, ci un executor bancar. Bărbatul susţine că nu a primit nici un document din partea băncii, care să ateste o executare silită. De atunci necazurile omului cu banca s-au înteţit, culminând cu faptul că instituţia de credit a ajuns să îi reţină, aparent fără motiv, mai întâi o sumă dublă faţă de rata aferentă datorată, apoi o sumă triplă, ce depăşeşte cu mult regimul legal de o treime din salariu, care poate să i se reţină unui om prin executare silită. Gheorghe Dincă este un om simplu, care lucrează ca manevrant de vagoane la CFR. Are trei copii minori, iar soţia sa nu lucrează, fiind operată recent. Familia Dincă se bazează pe salariul bărbatului şi pe alocaţiile copiilor. Însoţit de soţia sa şi de unul dintre copii, Dincă a venit în redacţia GdS, spunând că noi suntem ultima sa speranţă pentru a i se face dreptate.
Banca i-a oprit abuziv mai mult de jumătate din salariu
Gheorghe Dincă susţine că, fără nici o explicaţie, banca îi opreşte 350 de lei pe lună, deşi rata sa cu tot cu dobândă este de 200 de lei, aspect dovedit cu extrasul de cont de la bancă pe luna decembrie. Pe 15 ianuarie 2014, lucrurile au degenerat în relaţia cu banca. Instituţia de credit i-a reţinut omului 589,88 lei, din cei 597 de lei viraţi în contul de card al bărbatului de către societatea la care lucrează acesta, sumă ce reprezintă lichidarea. Dincă susţine că nu are executări silite pe numele său şi că banca nu i-a trimis acasă nici măcar un titlu executoriu sau vreo somaţie şi nici o altă instituţie sau firmă nu i-a făcut vreun astfel de document de executare.
Aşa se face că lui Dincă i se reţinea la bancă fie aproape tot avansul salarial, fie lichidarea, bani care erau la cheremul băncii. „Ulterior, mi s-a spus că am de plată în jur de 200 de lei pe lună, cu dobândă cu tot. Între timp, ei cum îmi prindeau salariul pe cont, îmi şi luau banii. Luna trecută, pe 15 decembrie, mi-au prins 700 de lei în cont şi mi-au luat 350, fără să mă anunţe, fără să-mi dea o chitanţă, un extras de cont ceva. Pe 15 ianuarie, mi-au prins lichidarea, 597 de lei. Din cei 597 nu mi-au dat nici un ban. Am fost la ei, la ING, să-mi deblocheze contul, să-mi iau circa 300-400 de lei şi să le las lor rata de 200 de lei. Dar nu au vrut să-mi deblocheze contul şi m-au chemat iar pe joi, pe vineri, dar mi-au spus că de la Bucureşti mi-au blocat contul, că sunt în baza lor de date şi că trebuie să mă execute. Dar nu are cum să-mi ia banca tot salariul“, a povestit bărbatul. Gheorghe Dincă susţine că avansul său salarial este de 420 de lei şi nu se modifică de la o lună la alta, iar lichidarea este de 700 sau 800 de lei, în funcţie de orele lucrate efectiv. În total, salariul net pe lună este de 1.120 de lei până la 1.220 de lei, după cum afirmă reclamantul. Banca nu putea să îi reţină mai mult de o treime din salariul total pe lună, pentru plata ratelor restante, ceea ce arată că banca nu îi poate opri mai mult de 402 lei, dar şi aceia trebuie justificaţi până la ultimul ban. În ianuarie, iniţial, banca i-a oprit clientului 589,88 lei, aşa cum spuneam mai sus.
Omul a încercat de pe 15 până pe 21 ianuarie să convingă banca să-i deblocheze contul
Craioveanul a fost pus pe drumuri de bancă timp de mai multe zile. „Am pierdut patru-cinci zile numai să-i rog să-mi deblocheze contul. Nu m-am certat cu ei, nu am făcut urât… Eu mi-am cerut doar banii mei. Dânşii, indiferent dacă e avans sau lichidare, îmi opresc cât vor ei. Mie dacă mai îmi dau, bine, dacă nu, mi-au spus că ne întâlnim la salariul următor. Aşa se şi exprimă executorul de la Bucureşti, domnul Ciprian Neculce. Eu, dacă nu plătesc curentul astăzi, rămân cu copiii în negură. El ştie lucrul ăsta? Am trei copii minori, femeia e fără serviciu. Eu le-am dat integral ce aveam de plată. Ei mi-au oprit înainte de sărbători jumătate din salariu, acum mi-au oprit tot salariul (lichidarea – n.r.). Nu e legal! Nu e logic să-mi reţină tot salariul! (…) Copilul care este acum cu mine este în clasa a X-a. De trei zile nu am un ban să iau pâine. Copiii mei mânâncă bulion de trei zile… Şi dânsul (executorul – n.r.) mă tot amână“, a spus bărbatul, cu lacrimi în ochi. El a fost trimis de la agenţia de pe Al.I. Cuza la sediul central şi de acolo, înapoi pe strada Al.I. Cuza, fără ca banca să-i rezolve situaţia. Ieri până în jurul prânzului, omul ne spunea că încă nu i s-a deblocat contul. „Am fost la poliţie să depun plângere împotriva băncii, dar m-au trimis la Protecţia Consumatorilor. Am fost şi acolo şi m-au trimis din nou la bancă, să încerc din nou cu ei pe cale amiabilă. Acum sunt la bancă din nou şi mi-am cerut iarăşi banii mei, dar nu mi-au deblocat contul până acum. Au promis că îmi dau banii într-o oră“, a spus Dincă.
Funcţionarii băncii din Craiova ne-au recomandat iniţial să sunăm la Bucureşti, dar la numărul furnizat răspundea doar „roboţelul“ numit Maria, care cere CNP-ul interlocutorului şi orice altceva spui în afara CNP-ului, centrala telefonică răspunde „îmi pare rău, dar nu vă aud!“. În ceea ce-l priveşte pe Ciprian Neculce, despre care Dincă afirmă că este executorul, acesta a răspuns la telefon, dar pe un ton arogant şi sfidător ne-a „sfătuit“ să ne informăm mai bine.
Ce răspund oficialii ING
Singurul răspuns oficial primit de la ING, în după-amiaza zilei de ieri, a fost un e-mail prin care banca ne-a comunicat următoarele: „Instituţiile de credit nu pot da informaţii despre un client sau contul acestuia unei terţe persoane, fără acordul expres al clientului. ING Bank nu face excepţie de la această regulă şi respectă obligaţiile de confidenţialitate şi secret bancar prevăzute atât în OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi în normele interne ale băncii“. De asemenea, banca a mai precizat: „Clientul poate contacta banca în orice moment pentru a clarifica situaţia şi a primi informaţiile de care are nevoie, aşa cum s-a întâmplat de-a lungul relaţiei sale cu ING. ING Bank a acţionat şi acţionează întotdeauna în conformitate cu prevederile legale şi cu normele interne aplicabile, la care clientul a agreat prin începerea relaţiei cu banca“.
Banca i-a deblocat contul şi i-a dat banii omului ieri, după ce GdS s-a interesat de caz
În cele din urmă, ieri, în jurul orei 13.00, reclamantului i-a fost deblocat contul şi i s-au restituit 400 din cei 597 de lei viraţi în contul său de firma la care lucrează. De asemenea, rata lunară de aproximativ 200 de lei i-a fost reţinută omului de bancă, în conformitate cu cele declarate de reclamant. Prin acest gest, banca practic a recunoscut că doar 200 de lei trebuia să-i oprească lunar omului şi că i-au fost reţinuţi ilegal toţi banii primiţi ca lichidare.
În acest fel, banca i-a redat clientului său drepturile care i se cuvin, la o zi după ce acesta a depus reclamaţie la GdS şi după ce Gazeta de Sud s-a interesat la sediul central al băncii cum de i se reţine unui client mai mult de o treime din salariu şi de ce nu i se deblochează contul personal.
Ceea ce nu a clarificat banca este următorul aspect: de ce îi reţine clientului din salariu 350 de lei pe lună (sau chiar 587 de lei, cum a încercat instituţia de credit luna aceasta), deşi rata lunară a lui Gheorghe Dincă este de 200 de lei, cu tot cu dobânzi şi comisioane. Probabil acest aspect va fi clarificat de organele abilitate, inclusiv de superiorii din ING Bank ai celor care se ocupă de executarea acestui craiovean.
Agenţia ING Office de pe strada Al. I. Cuza din Craiova este o franciză a băncii, deţinută de Marius Fota. Acesta nu a dorit să răspundă întrebărilor GdS despre cazul în care unui client i se reţine din salariu mai mult decât rata la credit şi nici nu a precizat de ce durează atât de mult deblocarea unui cont.
Specialiştii spun: „Nu se poate reţine mai mult de o treime din salariul unei persoane“
Avocatul Dănuţ Cega a declarat că banca nu putea să îi reţină clientului mai mult de o treime din salariu. „Orice creditor, potrivit noilor modificări ale Codului de procedură civilă, articolul 728, mai exact, nu poate urmări şi reţine, din punct de vedere al veniturilor de natură salarială, decât o treime din venitul salarial net lunar. Se poate ajunge până la o jumătate din salariu numai în cazul în care există un concurs de executări, adică mai mulţi creditori execută în acelaşi timp aceleaşi venituri salariale“, a declarat avocatul Dănuţ Cega. Întrebat dacă o bancă – oricare ar fi aceea, în general – poate să blocheze contul unui client şi să-i reţină salariul întreg, respectiv lichidarea întreagă, avocatul citat a precizat: „Nu este admisibil aşa ceva. Din punct de vedere al normelor procedurale, nu se poate reţine şi, practic, distribui, decât acea treime din salariu“.
Ce puteţi face în cazul în care
banca face un abuz?
În cazul în care aveţi o rată lunară de plată către o instituţie de credit, iar banca vă execută silit o sumă mult mai mare decât se cuvine, în primul rând, „trebuie făcută contestaţie la executare. În acest fel, banca poate să revină asupra măsurii respective pe cale amiabilă“, a spus avocatul Dănuţ Cega. O contestaţie la executare se face rapid, la scurt timp după introducerea executării. Un client al băncii care consideră că împotriva lui se face un abuz, în sensul că i se reţin mai mulţi bani decât este permis din punct de vedere legal (sau dacă nu se rezolvă situaţia pe cale amiabilă, prin contestaţia la executare), atunci persoana fizică respectivă se poate adresa instanţei, cerând chiar şi daune interese.
Mai puteţi să vă adresaţi Protecţiei Consumatorilor, dar şi acolo trebuie să lăsaţi reclamaţie scrisă, cu număr de înregistrare şi să sesizaţi, dacă se poate, inclusiv la sediul central al băncii, tot în scris, şi să solicitaţi răspuns.
