http://www.youtube.com/watch?v=LnIA9zJ06Sk
Primarul Lia Olguţa Vasilescu pare să nu găsească soluţii pentru cele 4.000 de locuinţe pentru tineri promise în campania electorală din 2012. Craiova a renunţat vineri la un credit de 7,1 milioane de euro destinat câtorva blocuri ce ar fi trebuit ridicate în cartierul 1 Mai. Parteneriatul public-privat cu investitorii chinezi din Jining s-a dovedit şi el un eşec. Noua promisiune: blocuri private pe terenuri concesionate de primărie.
Craiova a renunţat vineri la contractarea unui credit bancar pe zece ani în valoare de 32,3 milioane de lei (7,1 milioane euro) destinat construirii de locuinţe pentru tineri. Consiliul Local (CL) a aprobat cu majoritate de voturi revocarea HCL nr. 47/2013, care aproba împrumutul necesar primului lot de blocuri P+10 pentru tineri, pe strada Dimitrie Gerota nr. 2 (4,2 hectare), acolo unde a funcţionat până anul trecut Târgul 1 Mai. Aici primăria intenţiona să realizeze o mică parte din cele 4.000 de locuinţe pentru tineri promise de Lia Olguţa Vasilescu în campania electorală din 2012: 240 de garsoniere şi 480 de apartamente cu două camere, costurile totale fiind estimate prin studiul de fezabilitate la 33,25 milioane de euro. Raportat la toate investiţiile din zonă (demolări, amenajare teren, parcări), costul mediu era de 46.000 de euro, în timp ce valoarea unei garsoniere era estimată la 23.200 de euro, iar a unui apartament cu două camere – la 31.000 de euro. În consecinţă, în 2013, primăria a scos de două ori la licitaţie creditul de 7,1 milioane de euro. Prima licitaţie a fost anulată pe motiv că singurul ofertant (CEC Bank) a venit cu o dobândă „nepermis de mare“, conform primarului Lia Olguţa Vasilescu. A doua licitaţie, cu trei ofertanţi (BCR SA, Unicredit Ţiriac Bank SA, CEC Bank SA), nu a mai fost finalizată.
Teoria împrumutului, după Olguţa Vasilescu
În referatul ataşat proiectului de hotărâre privind revocarea HCL nr. 47/2013, motivaţia este foarte subţire: a apărut un investitor privat „care va finanţa din surse proprii realizarea acestor locuinţe“. Argumentele slabe ale primăriei au fost sesizate de consilierul municipal Dan Cherciu, care a luat cuvântul în plenul şedinţei CL. „Nu am văzut nici o justificare convingătoare pentru a ne retrage această hotărâre. Este o singură propoziţie în raport, care spune că s-a identificat un investitor privat care să facă acest lucru. În opinia mea, un document oficial trebuie să fie mult mai riguros. Aş vrea să ştiu şi eu mai multe detalii: cine este investitorul, va face acte de caritate, ne bazăm pe buna sa intenţie, facem un parteneriat public-privat?“, a spus Cherciu. Primarul Lia Olguţa Vasilescu a venit cu propriile explicaţii, nemenţionate în raport.
„La ora actuală, ca să poţi să faci un împrumut ca şi municipalitate nu mai contează doar gradul de îndatorare, ca până acum. Trebuie să iei şi avizul unei comisii care se constituie la nivelul Ministerului de Finanţe. Această comisie nu a mai lăsat nici o municipalitate să se împrumute. Este o hotărâre care a apărut ca urmare a unor angajamente în faţa FMI. Noi, ca şi municipalitate, avem un grad de îndatorare mic (9%), fapt ce ne-ar permite să mergem să ne îndatorăm pentru diferite obiective. Dar nu avem nici o garanţie că se va şi aproba anul acesta. În aceste condiţii, ar trebui să ne gândim la altă formulă“, a spus Olguţa Vasilescu. Evident, un neiniţiat în tainele finanţelor publice locale ar putea să creadă cele spuse de primar. Mai întâi, trebuie precizat că finanţele publice locale sunt reglementate de Legea nr. 273/2006, care la art. 61, alin. 3, precizează că autorităţile locale pot contracta sau garanta împrumuturi „numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale“, componenţa acestei comisii fiind aprobată prin hotărâre de guvern (alin. 4). HG nr. 9/2007 a stabilit şi componenţa acestei comisii, actul suferind în timp câteva modificări. Evident, această comisie verifică dacă primăriile care vor să contracteze împrumuturi respectă art. 63, alin. 4, din Legea nr. 273/2006, care spune că ratele anuale la credite nu trebuie să depăşească 30% din veniturile proprii. Cum Craiova are o rată anuală a datoriei de 9,20% din veniturile proprii, are acces la credite.
Parteneriatul public-privat, un fals argument
Anul trecut, primarul a spus că agreează ideea unui parteneriat public-privat, la care acum a renunţat, apartamentele urmând să fie construite pe Legea concesiunii. „Formula a fost Legea concesiunii. Am aşteptat şi Legea parteneriatului public-privat. Aşa după cum am văzut că există în parlament, nu se poate aplica în cazul construirii unui cartier de locuinţe, pentru că aceste locuinţe se înstrăinează imediat sau în timp. Or, în Legea parteneriatului public-privat se prevede ca după 30 de ani să intre în proprietatea statului, şi atunci nu se poate aplica unui cartier de locuinţe. Atunci am hotărât să mergem pe Legea concesiunii“, a mai spus primarul.
Proiectul de lege (PL) nr. 457/2013, ajuns la promulgare şi retrimis în parlament, oricum nu se putea aplica realizării unui cartier de locuinţe. Parteneriatul public-privat are ca obiect „realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public“ (art. 1, alin 2). „Serviciu public“ înseamnă „activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim propriu“ (art. 2, alin. 1, lit. m, din Legea nr. 554/2004 actualizată, privind contenciosul administrativ).
La sfârşitul lui 2013, Olguţa Vasilescu lansase ideea construirii locuinţelor în parteneriat public-privat cu chinezii de la Shandong Ningjian Construction Group Co Ltd, pe str. Caracal, nr. 132, pe un teren al MApN. Iată, acum, că era un fals argument. Evident, la încetarea contractului de parteneriat public-privat ca urmare a expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate se transferă gratuit partenerului public (art. 41, alin. 2), contractul trebuie avizat de MFP şi aprobat prin memorandum de guvern (art. 25), iar procedura de atribuire se face conform OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice (art. 27), dar aceste argumente cad de la art. 1 al legii.
Plăteşte investitorul redevenţă pe termen nelimitat?
Noua găselniţă a primăriei este Legea concesiunii. „Suntem pregătiţi cu mai multe terenuri: pe str. Dimitrie Gerota, în Valea Şarpelui şi terenul de la MApN. Şi-a manifestat interesul firma Ningjian Construct din China. Dacă există şi alţi investitori care sunt interesaţi, sigur că se pot prezenta la procedurile de concesiune. Dar, până atunci, noi nu putem să trecem într-un document oficial numele acestei firme. Nu numai Craiova doreşte să realizeze acest proiect cu chinezii, ci şi primarii din Bucureşti: Marian Vanghelie şi Cristian Popescu Piedone“, a mai afirmat Olguţa Vasilescu.
OUG nr. 54/2006, privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, a fost aprobată prin Legea nr. 22/2007. Procedurile pentru contractul de concesiune sunt licitaţia şi negocierea directă (art. 14), dar, de regulă, se aplică licitaţia (art. 15), criteriul de atribuire a contractului fiind cel mai mare nivel al redevenţei (art. 36). Rămâne de văzut dacă vreun investitor este dispus să plătească redevenţă pe terenul de sub blocurile pe care le-ar vinde populaţiei.
