Pentru venituri de nouă, 14 sau 15 bani pe lună, provenite din dobânzi acordate de bănci la soldul lunar al unui cont curent deţinut de un pensionar cu o pensie de până la 700 de lei, acesta nu se mai poate încadra la legea privind compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor. Pentru un „venit“ care nu depăşeşte doi lei pe an, pensionarul trebuie să scoată lunar din buzunar, pentru medicamentele de care are zilnic nevoie, chiar şi cu o sută de lei mai mult.
În articolul apărut în ediţia din 4 decembrie a Gazetei de Sud – „Pensionarii, victimele dobânzilor neştiute“, am prezentat situaţia în care se pot găsi foarte mulţi pensionari, cu pensia de până la 700 de lei pe lună, care, pentru venituri anuale de doi sau trei lei, nu mai pot beneficia de prescripţii medicale cu compensare de 90%. Asta, pentru că legea spune că orice pensionar care se încadrează în acel cuantum al pensiei, dar care mai înregistrează şi alte venituri impozabile (chiar dacă suma lor nu depăşeşte plafonul de 700 de lei), nu poate primi reţete decât cu o compensare de 50%. Cei care au fost depistaţi cu reţete compensate 90% şi cu alte venituri, fie ele şi de câţiva lei pe an, au fost somaţi de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) să restituie compensarea de 40% considerată nelegală. Iar pentru mulţi pensionari acest lucru a însemnat câteva sute de lei pe care va trebui să le dea înapoi, sume care depăşeau uneori şi cuantumul pensiei lor lunare.
Situaţia pare aberantă, chiar ridicolă, dacă ne gândim că pentru un „venit“ de doi lei pe an, de care mulţi pensionari nici nu ştiu şi care oricum nu-i ajută cu nimic (ce poţi face cu 16 bani pe lună, poate doar să-i „economiseşti“ şi să cumperi după un an un kilogram de cartofi), să nu poţi primi medicamente cu compensare 90%. Pentru că această diferenţă de 40%, pe care legea le pune interdicţie, poate însemna pentru un pensionar cheltuieli în plus de peste o sută de lei pe lună, pentru medicamentele atât de necesare în cazul bolnavilor cronic. Incomparabil, faţă de „venitul“ de 16 bani menţionat mai sus.
Penalizaţi pentru dobânzi de 0,14 sau 0,15 lei
Reprezentanţii CAS Dolj au explicat pensionarilor că banii pe care îi ţin la bancă dau naştere la venituri impozabile, iar aceste venituri, fie ele şi de câţiva lei, nu le mai dau dreptul la compensarea cu 90% a medicamentelor prescrise de medicul de familie. Asta, pentru că Finanţele nu fac distincţia pe luni şi trimit la CAS situaţia cu venitul impozabil pe tot anul al persoanei respective. Sfatul Casei de Asigurări de Sănătate era ca pensionarul să ştie când are scadentă dobânda, iar în luna respectivă să nu i se prescrie reţetă cu compensare 90%. Pentru că „unde-i lege, nu-i tocmeală“. Lucru corect, am putea spune, în cazul în care ai un cont de economii sau un depozit la termen şi beneficiezi de o dobândă supusă impozitării.
Legiuitorul nu a făcut însă o denumire clară a termenului de dobândă, iar de aici s-a ajuns la o situaţie penibilă, în care se pot găsi foarte mulţi pensionari care au card ce generează implicit şi un cont curent, în care fie îşi primesc pensia, fie plătesc rate pentru un credit, o descoperire de card etc. De ce? Pentru că se trezesc cu o dobândă de care chiar că nu au habar, dar care îi scoate în afara legii compensării medicamentelor cu 90%. Asta, pentru că băncile acordă lunar, la soldul existent în cont la sfârşitul lunii, o bonificaţie infimă (majoritatea de 0,01%). Această bonificaţie se transformă însă în dobândă impozabilă şi de aici venitul de doi lei de la sfârşitul anului. Cum se ajunge aici? Din diferenţa dintre rata pe care o ai şi suma pe care o depui la bancă pentru acoperirea ei, pentru că nu poţi plăti exact (de exemplu, pentru o rată de 98,3 lei, de regulă depui 100 de lei). Or, tocmai această diferenţă de 1,7 lei rămasă în cont produce dobândă, care se ia în calcul la veniturile anuale impozabile, pentru că stopajul se face la sursă şi se anunţă la Administraţia Financiară.
„Este o situaţie aberantă“
O situaţie de acest gen ne-a parvenit la redacţie, sub forma unei sesizări care întăreşte cele prezentate mai sus. Un pensionar a avut o descoperire de card, pentru care a plătit rate, iar la sfârşitul fiecărei luni, la soldul rămas figura cu dobânzi de 0,30 lei, 0,14 lei, 0,15 lei sau 0,09 lei, pentru care i s-a oprit şi impozitul pe dobândă de 0,06 lei, 0,03 lei sau 0,02 lei. Pentru aceste dobânzi, mai mult decât infime, nu a mai putut beneficia de reţete cu compensare de 90%. De fapt, a primit medicamente compensate 90%, dar pentru astfel de reţete de care a beneficiat în perioada ianuarie – mai 2011, depistate în urma controalelor lunare făcute de CAS Dolj, a fost somat să restituie 530 de lei, dintr-o pensie de 525 de lei. Cu ce venituri figura respectivul pensionar în evidenţele ANAF pe anul 2011? Cu un venit impozabil de doi lei, rezultat în urma adunării acelor bonificaţii lunare oferite de bancă! Care este vina pensionarului în acest caz? Cu siguranţă nici una. Însă, el este cel care suportă consecinţele unei legi care, pe speţele prezentate, se dovedeşte incorect făcută. Oare să nu se fi gândit legiuitorul la o astfel de situaţie, în momentul în care a încercat să vină cu un ajutor pentru persoanele cu pensii mici? Se pare că nu, din moment ce legea se întoarce împotriva unor categorii de persoane considerate, totuşi, defavorizate.
În această ecuaţie, Casa de Asigurări de Sănătate şi băncile s-au declarat, la rândul lor, nevinovate, pentru că ele nu fac decât să respecte legea. CAS spune că pune în aplicare Hotărârea de Guvern nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, iar băncile susţin că sunt obligate să acorde o bonificaţie la sumele din contul persoanelor fizice şi că nu pot să facă diferenţa între pensionarii cu pensie de până la 700 de lei şi restul clienţilor.
„Este o situaţie aberantă, dar nu e vina băncilor. La un cont curent există o dobândă la vedere, iar acea dobândă se consideră venit, pe care noi suntem obligaţi să-l declarăm la Fisc“, a precizat un bancher. Au existat însă şi bănci care au precizat că nu mai oferă dobândă la conturile curente, ci doar la cele de economii. Situaţia în sine a stârnit însă uimire în rândul bancherilor şi funcţionarilor chestionaţi, prima reacţie a acestora fiind aceea de a-şi face cruce.
Răspunsul CNAS nu lămurește problema
Pentru speța de mai sus, GdS a solicitat un punct de vedere Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Răspunsul instituției nu lămurește însă problema, Casa susținând doar că intenţionează să propună modificarea legii prin hotărâre de guvern, astfel încât, la eliberarea unei reţete, să fie luate în calcul veniturile pensionarilor din anul anterior. „Considerăm că, în acest fel, se pot evita situaţiile în care pensionarii sau medicii prescriptori sunt nevoiţi să restituie banii pe medicamentele compensate 90%“, se arată în răspunsul CNAS. În ceea ce privește cazul concret prezentat de GdS, cu dobânzile provenite din bonificațiile oferite de bănci la un cont curent, care sunt considerate venituri, CNAS a pasat elegant problema, precizând că „încadrarea veniturilor fiscale în diferite categorii este efectuată de către instituţiile financiare ale statului (Ministerul Finanţelor, ANAF)“.
Războiul Casei cu medicii de familie
Tot legat de problema prescripțiilor cu compensare 90%, care sunt apoi imputate, reprezentanții medicilor de familie au anunţat că de la 15 ianuarie nu vor mai elibera reţete compensate cu 90% pentru pacienţii cu venituri de până la 700 de lei decât dacă aceștia vor aduce o adeverinţă fiscală de la ANAF cum că nu mai au și alte venituri impozabile. „Nu scrie niciunde în norme sau în altă parte că pensionarii trebuie să ia declaraţie de la ANAF. Spune talonul de pensie şi declaraţie pe propria răspundere“, a replicat preşedintele CNAS, Cristian Bușoi. Acesta consideră că „ideea de a-i trimite pe pacienţi la ANAF pentru a lua adeverinţă fiscală este un abuz“.
