George Ţărnea
George Ţărnea s-a născut pe 10 noiembrie 1945, la finele unui război lung şi sfâşietor, în comuna Șirineasa, judeţul Vâlcea. „Considerat de critică un tehnician liric fără cusur, rondelul şi sonetul, poezia cu formă fixă, în genere, provocându-l la fel de mult ca şi unduirea unui şold de femeie, George Ţărnea feeriza iubirea într-un stil de un decadentism care, departe de a-i alunga pe cititori, îi mângâia pe suflet cu un val de mătase. Şi asta, pentru că, dacă lirismul excesiv este decadent, dragostea, în sine, nu are nimic desuet“, nota Simona Lazăr într-un articol publicat în Jurnalul Naţional. „E frumos, e prea frumos la tine-n suflet / E târziu, e prea târziu la mine-n gând/ Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi taină/ Dar nu se ştie, nu se ştie până când./ Prea multe păsări cardinale/ Între iluzii se rotesc / Contaminând cu ascensoare / Misterul nostru pământesc“ sau „Iubito, câtă lume între noi, / Numărători de ploi din doi în doi,/ Şi dintr-un ochi de dor necunoscut/ Câte zăpezi pe buze ne-au crescut. / Ascultă-mă şi lasă-mă să strig/ Mi-e frică de-ntuneric şi de frig/ Şi nu mai vreau să ştiu pân’ la sfârşit/ Cine a iubit frumos, cine a minţit“, sunt doar câteva dintre versurile oferite iubitorului de frumos, de către poetul cu iubiri secrete George Ţărnea.
