În culisele Festivalului „Maria Tănase“



Emoţii mari şi trăiri puternice în culisele Festivalului – Concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase“, atât în rândul tinerilor aspiranţi la premii, cât şi în rândul soliştilor consacraţi, care au adus în faţa publicului craiovean, pe parcursul celor trei zile ale prestigioasei manifestări, cântecele lăsate moştenire de „Pasărea măiastră“, după cum o numea Nicolae Iorga pe Maria Tănase.

Odată ce ai urcat scările ce te conduc spre cabinele soliştilor din Teatrul Naţional „Marin Sorescu“, cel care găzduieşte cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului – Concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase“ pătrunzi în atmosfera încinsă a manifestării. La machiaj, Veta Biriş se pregăteşte pentru a urca pe scena concursului şi a reînvia cântecele Mariei Tănase. Din când în când îţi bucură auzul câte o doină fredonată de unul dintre concurenţii care aspiră la premiile festivalului. În spatele unei uşi cu geamuri de sticlă, o altă concurentă din Suceava îşi frământă de zor mâinile. Emoţiile sunt mari. În faţa oglinzilor din holul de regrupare, alţi tineri interpreţi îşi pun la punct ţinutele, deosebit de importante în cadrul festivalului şi întotdeauna alese cu grijă, căci ele reprezintă zona din care provin. O maramă dă bătăi de cap. „Nu şede cum trebuie“, se aude dintr-un colţ glasul unei tinere care se chinuie s-o aranjeze de zor. Primeşte repede ajutor, căci din cauza presiunii concursului mâinile nu o mai ascultă.

Emoţii la tot pasul. „Mă bucur foarte tare că am ajuns până în finală. Sper să reprezint cât mai bine judeţul Bacău. Voi interpreta un cântec doinit, «Departe eşti, bade dragă“ şi o piesă de joc cu orchestra, o bătută moldovenească. Sunt pentru prima dată la Craiova şi pentru prima dată la «Maria Tănase»“, a precizat Georgiana Păduraru, emoţionată de greutatea momentului din viaţa sa.

Speranţe mari şi pentru cei care au concurat la secţiunea instrumentişti. „Am avut emoţii mari la preselecţii, iar ele nu m-au părăsit nici în această seară (a doua seară de consurs -n.r.). Am 16 ani şi este pentru prima dată când particip la un festival. Am venit pentru un premiu, nu doar să concurez“, a mărturisit, plin de încredere, Geani Teodor Busnea din Râmnicu Vâlcea.

Alţii par să alunge emoţiile: „Dumnezeu ştie mult mai bine decât noi ce avem de făcut în fiecare zi“.

Printre tinerele speranţe îşi fac loc şi solişti consacraţi, Petrică Mîţu Stoian, precum şi Niculina Stoican, care cu vocea caldă mai dă câte un sfat unuia sau altuia.

Portul popular autentic

Tinerii interpreţi poartă straie alese ca într-un frumos vernisaj al unei expoziţii al portului popular tradiţional: costumul străbunicii întregit de perechea de opinci sau altul, cu o vechime de peste 100 de ani, primit de la o bătrânică sau costumul ţărănesc autentic de mire. „Portul este o componentă importantă într-un concurs, iar acest costum este vechi de peste 100 de ani. Îl port cu mândrie şi sper din toată inima să-mi aducă noroc. E de la o ţărancă, care mă apreciază extrem de mult“, a precizat Zorina Bălan, reprezentantă a Doljului.

La Festivalul „Maria Tănase“, spiritul autentic românesc primează. „Nu vine oricine la Festivalul «Maria Tănase», ci doar cei care sunt bine pregătiţi, care au o identitate, care ştiu să-şi poarte costumul din zona din care vin şi care ştiu să interpreteze cu sufletul cântecul de acolo. Nu se acceptă chiciul“, a precizat Mîţu Stoian, cel care a deschis cea de-a doua seară de festival cu o horă de pomană, cântată „pentru cei dragi mie, cei trecuţi în eternitate“.


Maria Tănase şi-a însuşit stilul ţărănesc mergând prin cele mai îndepărtate cătune şi ei, cei care vor să-i calce pe urme, ştiu acest lucru şi încearcă să îi urmeze exemplul.

Cu emoţia alungată de un semn al crucii făcut înainte de intrarea în scenă, pornesc pe drumul succesului pe care au păşit de-a lungul anilor şi solişti consacraţi de astăzi, care au trecut la ediţiile trecute prin furcile caudine ale concursului, obţinând girul unor jurii exigente, care le-a urmărit evoluţia.

Vremea amintirilor

E loc în culise şi de amintiri. „Festivalul «Maria Tănase» pentru mine şi Cornelia reprezintă unul dintre cele mai mari festivaluri din ţară, iar în faţa Maria Tănase ne închinăm cu respect. Ea este una dintre marii artişti ai României, care o dus şi o pus folclorul la loc de cinste. Am participat şi noi ca şi concurenţi la Festival în urmă cu câţiva ani, în 1995, dar, din păcate, nu am luat nici un premiu. Bucuria însă a fost mai mare peste ani, când am revenit pe scena Festivalului, undeva prin 2000, ca şi artişti consacraţi, în recital. Venim întotdeauna cu gânduri bune la Craiova. Sunt oameni de omenie şi se zice că la casa de omenie se pot veseli şi o mie. La casa de oameni răi nu se veselesc nici ei. Şi oltenii sunt oameni de omenie şi de veselie“ , şi-a amintit cu plăcere Lupu Rednic.

Cu ani în urmă, nici pentru Mîţu Stoian participarea la festival nu a fost încununată cu un premiu. „Cu ani în urmă am fost concurent la acest festival 1991, 1993. Iată că a trecut timpul, nu am obţinut nici un premiu la acea perioadă. Publicul a fost cel care m-a premiat. Seriozitatea mea, modul în care mi-am adus repertoriul în faţa publicului mi-au adus recunoaşterea“, a precizat solistul.

Nimeni nu a păşit cu indiferenţă pe scena Festivalului. Bucuria cântului, a revederii cu publicul drag au făcut-o şi pe Maria Ciobanu, revenită după câţiva ani pe scena craioveană, să declare: „Am emoţii foarte mari. Să le depăşim cu ajutorul lui Dumnezeu“.

Publicul a ajutat-o, cerându-i în picioare încă o melodie, la sfârşit de recital.

Melodiile Mariei Tănase au răsunat din nou pentru a umple inimile tuturor de satisfacţie şi mângâiere la cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului, iar lumea a retrăit frumuseţea vremurilor în care cântul popular tradiţional era la loc de cinste şi preţuire.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 19 octombrie 2013

Top