Craiova aspiră la titlul de capitală culturală europeană, lucru care speră să se realizeze în anul 2021. Ca să câştige întrecerea, Bănia trebuie să arate că merită din plin această titulatură.
Cetatea Banilor poate ajunge un pol de interes cultural prin instituţiile care o fac să se simtă mândră. Aici se găsesc Teatrul Naţional „Marin Sorescu“, care a devenit un adevărat talisman pentru craioveni datorită actorilor talentaţi care au ajuns să joace pe aproape toate scenele mari ale lumii, Teatrul Liric „Elena Teodorini“ şi Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri“. La acestea se adaugă Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, Filarmonica „Oltenia“ şi Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Maria Tănase“. Cum craiovenilor le place să ţină pasul cu timpul, pe lista evenimentelor culturale se adaugă Festivalul Shakespeare, apreciat şi peste hotare, iar, de anul acesta, Craiova şi-a deschis porţile pentru un Festival Medieval, idee care a fost îmbrăţişată de localnici.
Craiovenii, despre proiectul de capitală culturală europeană
Pentru oamenii din Bănie, câştigarea titlului de capitală culturală europeană reprezintă un lucru lăudabil, care trebuie să fie tratat cu seriozitate atât de cetăţeni, cât şi de autorităţi. Despre ce ar trebui să întreprindă oficialităţile pentru ca oraşul să poată obţine acest titlu în anul 2021 ne vorbeşte Andrei Cristian Niţu. „Cred că sunt multe lucruri care mai trebuie făcute pentru ca oraşul să poată deveni capitală culturală europeană. Un lucru care i-ar face pe craioveni să ajungă cu paşi repezi la acest titlu ar fi refacerea centrului vechi. Pentru că este un centru cu care noi ne mândrim, sunt sigur că, dacă ar fi reabilitat, ar deveni o atracţie turistică chiar şi pentru străini. Sunt multe lucruri bune cu care Craiova ar putea ieşi în evidenţă, dar din indiferenţa şi nepăsarea autorităţilor acestea au rămas în umbră. De exemplu, eu am studiat doi ani în Spania şi oamenii de acolo nu cunoşteau nici un obiectiv cultural din oraşul nostru. Tot ce le trecuse pe la ureche era echipa de fotbal a Universităţii Craiova“. Ideea legată de reabilitarea centrului istoric al Craiovei este întărită şi de Stelian Dicu (foto), un tânăr care se arată preocupat de felul în care este privit oraşul de oamenii care ar putea veni să-l viziteze. „Fiecare oraş are un centru istoric. Sibiul este un oraş care are o cultură de invidiat şi care trebuie să devină un exemplu pentru Craiova. Până acum, cultura este slab dezvoltată în oraşul nostru, dar sper să îşi revină şi să avem şi noi turişti din toate părţile, care să îşi dorească să ajungă la noi şi, mai ales, să îşi dorească să revină“. O altă părere referitoare la ceea ce trebuie făcut o aflăm de la Gheorghiţa Lişu (foto): „Ar fi bine să se restaureze unele biserici şi clădirile de patrimoniu, ele chiar merită să fie transformate în ceva foarte frumos, la care oamenii să meargă de drag şi să le arătăm străinilor că avem şi noi cu ce să ne mândrim“.
Ca oraşul să obţină titlul de capitală culturală europeană este nevoie de construirea unei imagini artistice şi culturale la care se aspiră de multă vreme, lucru ce nu ar fi posibil fără seriozitate din partea autorităţilor şi cetăţenilor craioveni. „Mi-aş dori să ajungem la acest nivel pentru că sunt oltean şi susţin Craiova în orice proiecte viitoare, dar cred că o să ne fie foarte greu să obţinem acest onorariu pentru că noi demolăm în loc să construim. Am ajuns la concluzia că oraşul nostru se ghidează după proverbul: „Afară e vopsit gardul, iar înăuntru e leopardul“. Spun asta pentru că în centru se vede că s-a mai mişcat ceva, dar pe la periferie nimic, numai gropi şi plin de câini. Ar trebui întâi să-i dea oraşului un aspect de oraş“, susţine Mircea Trancotă (foto), un pensionar pe care îl întâlnim în Piaţa „Mihai Viteazul“. Mihaela Tudosie, o tânără pentru care cultura este esenţială, ne vorbeşte despre insuficienţa librăriilor din oraş, dar şi despre greutatea cu care găseşte anumite cărţi de specialitate. „Lipsesc librăriile, nu prea găsesc cărţile pe care le caut. Sunt nevoită să merg în oraşele mari să-mi cumpăr sau să fac comandă la librăriile on-line. Cred că acest lucru este esenţial pentru cultura craioveană“.
Cu ce ne avantajează titlul de capitală culturală?
Obţinerea titulaturii de capitală culturală europeană atrage după sine avantaje pe care le-ar putea simţi locuitorii oraşului în plan cultural, social şi economic. Este vorba de ocazia pe care o are Craiova să-şi schimbe imaginea şi să ajungă cunoscută la nivel european, lucru care ar putea ajuta la dezvoltarea turismului. Despre aceste beneficii ne vorbeşte Tudora Dinu (foto), o femeie care este conştientă de importanţa acestui titlu. „Dacă oraşul ar deveni capitală culturală europeană s-ar schimba multe în ceea ce priveşte economia şi cultura. Comerţul ar fi mai dezvoltat şi, în acelaşi timp, şi turismul“. I. Moraru (foto) crede că o dezvoltare în plan social ar fi posibilă doar prin schimburi de experienţă cu oraşele care au obţinut deja acest titlu. „Ar trebui să mergem, de pildă, în Sibiu şi să vedem ce au făcut oamenii de acolo. Chiar sunt un exemplu pentru noi şi ar fi bine să-l urmăm cât mai repede. Cred că ar fi necesară o deschidere mai mare faţă de străini, pentru că avem multe lucruri de învăţat de la ei, dar în acelaşi timp şi ei de la noi. Văd lucrurile bune şi frumoase ale oraşului, chiar dacă avem şi lipsuri. Străinii au ce să viziteze în oraşul nostru, avem un parc minunat, un muzeu care are o istorie bogată şi Piaţa „Mihai Viteazul“ pe care nu ar trebui să o rateze nimeni care vine aici”.
