În ziua prăznuirii Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, astăzi, 7 august, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi la Mănăstirea Arnota, din localitatea Costeşti, judeţul Vâlcea.
Sfânta Liturghie a fost precedată slujba Utreniei și a Ceasurilor urmată de Acatistul „Sfintei Cuvioase Teodora”.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Episcop Emilian Lovişteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a istorisit viaţa şi nevoinţa Sfintei Cuvioase Teodora în sihăstria de la Sihla, îndemnându-i pe credincioşii prezenţi şi pe monahiile mănăstirii să o păstreze drept model de smerenie, răbdare şi sfinţenie în lucrarea lor pentru mântuirea sufletului.
Răspunsurile la strană au fost oferite de către grupul psaltic „Sfântul Grigorie Decapolitul” al maicilor de la Mănăstirea Bistriţa Olteană.
La sărbătoarea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla prăznuită astăzi la Mănăstirea Arnota a fost prezent și Excelența Sa, Bogdan Tătaru-Cazaban, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun împreună cu soția, dar și părintele Mihai Cârțan, protoiereu de Horezu, preoți și pelerini din eparhie și din țară.
Mănăstirea Arnota a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab, între 1633 şi 1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Este situată la 37 de kilometri de Rm. Vâlcea, în apropierea Mănăstirii Bistriţa. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit aici cinstitul aşezământ deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri ca să scape de turci. Cercetările din anul 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, au permis să se constate că la temelia actualei biserici se găsesc urmele altor biserici încă nedatate, care au existat aici. În anul 1934 s-au zidit mai multe chilii, unele dintre ele fiind amenajate astăzi ca muzeu în care sunt expuse odoarele mănăstirii.
În pronaosul bisericii se află două morminte: mormântul lui Matei Basarab, trecut la cele veşnice la 9 aprilie 1654, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, căzut în timpul luptelor din Transilvania (înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota, în 1648).
În ultimii ani, în timpul păstoririi Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, au avut loc lucrări de investiţii majore, cu noi construcţii şi anexe, cu un nou paraclis cu pictura în curs de finalizare, ceea ce a creat un impresionant ansamblu mănăstiresc.
Începând cu anul 2003 a fost ridicată incinta cu parter şi etaj din partea de vest şi chiliile – în partea de nord, pe temeliile vechi, precum şi un paraclis cu o frumoasă arhitectură, pictură, strane de stejar şi o scară ce urcă la balcoane, iar biserica a fost acoperită cu tablă de plumb. În edificiu s-a introdus iluminatul electric, apă curentă şi încălzire cu combustibil solid. S-a construit şi un depozit de carburanţi. În mănăstire vieţuiesc, se roagă şi lucrează un sobor de 15 maici, în frunte cu stareţa Ambrozia Rucăreanu.
Această frumoasă mănăstire, prin pictura, arhitectura şi sculptura sa, poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.
