21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalBoierii Craioveşti

Boierii Craioveşti

Barbu, Pîrvu, Radu şi Danciu, boieri Craioveşti, formau la sfârşitul secolului al XV-lea una dintre cele mai puternice familii, cu un important rol în viaţa politică şi culturală a Ţării Româneşti.

Bogăţia, luxul, gustul artistic şi protecţia acordată culturii au făcut ca familia Craioveştilor să fie comparată la vremea sa cu familii celebre din Europa. „Prin dăruiri de sate din partea domniei, prin cumpărări, dar mai ales prin cotropiri, ei au ajuns să fie cei mai puternici boieri din Oltenia. Domnia lui Neagoe Basarab, el însuşi un Craiovesc, marchează apogeul puterii lor, fiind perioade în care ei şi-au sporit şi consolidat stăpânirile“, notează Ştefan Ştefănescu în volumul „Bănia în Ţara Românească“.

Politica măririi numărului de sate

Puterea familiei de boieri olteni se măsura la acea vreme în numărul de sate pe care le stăpâneau, iar politica boierilor Craioveşti era de cotropire. Elocvent în acest sens este cazul satului Tismana, pe care ni-l descrie un document de la 1547, relevând felul în care familia de boieri olteni s-a folosit de situaţia pe care o aveau pentru a-şi mări numărul de sate. „Mănăstirii Tismana i-a fost cotropită jumătate din satul cu acelaşi nume de către Basarab Voievod şi Pîrvuleşti (după moartea lui Neagoe Basarab, Craioveştii sunt numiţi frecvent Pîrvuleşti, după Pîrvu al II-lea Craiovescu, ban între 1522 şi 1528) şi dăruită Mănăstirii Bistriţa, ctitoria lor, «pentru că  au fost atunci tari şi puternici». Cazurile de cotropire de sate, de acaparare de pământuri şi de braţe libere apar ca un lucru frecvent în politica pe care Craioveştii o duceau pe plan intern de a-şi rotunji averile. În 1526, Tabaci şi cu ceata lui din satul Stroeşti se plângeau domniei că «au fost cotropiţi de jupan Barbul, ban», se notează în „Bănia în Ţara Românească“. Exemplele în acest sens pot continua şi cu plângerile formulate de Lăudat şi Stanciul din satul Ştefăneşti, care reclamau la domnie că partea lor de sat, dăruită de Basarab voievodul Mănăstirii Argeş, a fost cotropită de Craioveşti. Aşa s-a întâmplat şi cu satele Vădastra Mare, Islazul sau Slătioara.

Semn al creşterii averilor

Situaţia financiară a familiei de boieri olteneşti se îmbunătăţea cu fiecare zi. Dovada sunt daniile către diferitele mănăstiri şi în special către ctitoria lor, Mănăstirea Bistriţa. „Dintr-un document din 1491-1492, prin care Vlad Călugărul întărea Mănăstirii Bistriţa satele, precum şi alte danii făcute ei de boierii Craioveşti (Barbu, Pîrvu, Radu şi Danciu) aflăm că mănăstirea avea la acea dată circa zece sate şi 13 sălaşe de ţigani. În jurul anului 1508, mănăstirea avea circa 13 sate. În 1520, numărul satelor este mărit la 20“. Boierii au înţeles că trebuie să câştige de partea lor şi biserica, de altfel principala armă a statului feudal, aşa că daniile au curs. „Craioveştii au mai fost ctitori ai Mănăstirii Sadova «făcută de lemn de jupan Barbul», căreia i-au dăruit satele Zăvalul, Nedeia, Gîrlenii şi Amărăştii, precum şi sălaşe de ţigani. În cuprinsul Olteniei ei au mai făcut danii marilor fundaţii religioase, Mănăstirii Cozia, satul Orlea, Mănăstirii Tismana, satul Turcenii, au adăugat Mănăstirii Potoc jumătate din Celei. Nu au fost lipsite de dărnicia Craioveştilor nici mănăstirile de la Muntele Athos“, notează Ştefan Ştefănescu în lucrarea „Bănia în Ţara Românească“.

Schimburile vremii

Moşiile lor produceau, aşa că boierii Craioveşti erau interesaţi de circulaţia mărfurilor. Au ajuns în acest context să întreţină legături proprii, economie şi politice cu stăpânitorii vecini. „Cu Sibiul ei comunicau frecvent:  cumpărau sau vindeau mărfuri acolo, procurau ştiri orăşenilor despre mişcările turcilor. La 11 iunie 1494, sibienii dăruiau unuia dintre Craioveşti, lui Pîrvu vornicul, pentru ştirile pe care acesta le procurase oraşului, mai multe obiecte. În acelaşi an socotelile Sibiului menţionează trimitea unor mărfuri pentru Barbu Craiovescu“. Orice serviciu se plătea, se pare, şi în acea vreme.
Documentele vremii estimează că datorită acestor legături cu sibienii, boierii Craioveşti au stabilit legături cu lumea germanică, de unde comandau deseori obiecte sau aduceau meşteri dintre cei mai pricepuţi care să le realizeze importante opere de artă perntru curtea lor fastuoasă sau pentru Mănăstirea Bistriţa, important centru cultural al vremii. Specialiştii susţin că scoarţele Evangheliei de la Bistriţa, dar şi câteva potire care poartă pe tava de jos a piciorului numele celor patru fraţi Craioveşti sunt realizate de meşteri de la Nurnberg.
Adevăraţi stăpânitori ai Olteniei, boierii Craioveşti reuşesc să mute sediul Băniei de la Strehaia la Craiova. Puterea economică a familiei Craioveștilor la hotarul secolului al XV-lea cuprindea peste 100 de sate (182 de bunuri funciare). Această forță i-a creat un statut de autonomie politică atât de larg, încât domnii aflați în scaun nu se puteau menține fără alianța cu această adevărată dinastie boierească.

Cel mai însemnat reprezentant al Craioveştilor

Neagoe Basarab este cel mai de seamă reprezentant al familiei de boieri Craioveşti, adevăraţi stăpânitori ai Olteniei în timpul domniei lui Vlad Călugăru. Înainte de a se urca pe tronul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab îşi ia ca soţie pe Despina Miliţa, din familia domnitoare a Serbiei, Brancovici, având ca şi el un superior simţ artistic.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS