Direcţia Generală pentru Asistenţa şi Protecţia Copilului Dolj şi Fundaţia Terres des Hommes au prezentat vineri un raport pe tema respectării convenţiei internaţionale pentru drepturile copilului, la nivelul judeţului Dolj. Studiul a fost realizat pe baza chestionarelor aplicate la instituţiile de învăţământ, organizaţii nonguvernamentale, părinţilor şi elevilor şi scoate la lumină, cu date concrete, lipsa de resurse umane şi materiale pentru desfăşurarea optimă a activităţilor educaţionale şi de recreere pentru elevi. De altfel, se atrage atenţia asupra abandonului şcolar pentru care nu există instrumente suficiente de prevenire a acestui fenomen. În rapot se arată că la nivelul judeţului Dolj foarte mulţi elevi abandonează şcoala, mai ales în mediul rural, unde familiile muncesc din greu pentru a-şi asigua existenţa zilnică. De cele mai multe ori, copiii sunt victimele luptei pentru existenţă, pe care o duc părinţii, ei ajutând la muncile gospodăreşti sau la muncile câmpului, sunt puşi să aibă grijă de fraţii mai mici în lipsa părinţilor, rămân în grija bunicilor sau a altor rude atunci când părinţii caută un loc de muncă sau mijloace de trai pntru familie, părăsind ţara.
Puţine activităţi de educaţie nonformală
S-a constatat, de asemenea, că la nivelul judeţului Dolj programele de educaţie non-formală nu au acoperit întreaga populaţie şcolară, astfel că nu toţi copiii din sistemul de învăţământ beneficiază de astfel de acţiuni. „Cele mai puţine acţiuni de educaţie non-formală se desfăşoară în mediul rural. 78,9% dintre cei intervievaţi au subliniat acest lucru“, a precizat Laura Ghica, reprezentanta Terres des Hommes. Motivele pentru care elevii din mediul rural nu au acces la astfel de programe de educaţie nonformală sunt că fie nu se realizează, fie participarea este îngrădită de costuri care nu pot fi suportate de familii. De altfel, reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale, precum Crucea Roşie, au precizat că activităţile nonformale în mediul rural sunt mai dificil de organizat pentru că implică şi costuri mai mari.
Lipsa de procedură pentru reclamaţii
Un alt element care este subliniat pentru modul în care se derulează activitatea în şcoli este neimplicarea elevilor în forurile decizionale, ceea ce arată un grad mediu al libertăţii de participare în procesul de luare a deciziilor. Şi tot la lipsă de transparenţă sunt trecute şi reclamaţiile, pentru care, potrivit datelor din sondaj, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, dar şi cei ai Casei Corpului Didactic au precizat că nu există un procedeu de preluare şi soluţionare a lor. Responsabilii acestor instituţii au precizat că anual, la CCD Dolj, apar 50 de reclamaţii, în timp ce la ISJ Dolj circa 300. Şi în şcoli se depun sesizări, ajungându-se ca anual să fie chiar şi 30. Rolul studiului este de a identifica soluţii pentru a oferi copiilor dreptul la educaţie şi la recreere. „Din datele obţinute reiese ca o necesitate colaborarea interinstituţională pentru a crea reţele de sprijin pentru copii expuşi la diverse riscuri şi o mai bună adaptare a curriculei instituţiilor de învăţământ“, a precizat Laura Ghica, reprezentanta Terres des Hommes. În plus, realizatorii studiului au precizat că astfel de rapoarte se vor face şi în celelalte judeţe ale ţării pentru realizarea unor campanii naţionale de susţinere a drepturilor copilului.
