Principala problemă cu care se confruntă primăriile din Dolj este cea a fondurilor insuficiente, banii adunaţi la bugetele locale neajungând pentru a se derula toate investiţiile necesare în comune. Soluţia pentru a ieşi din criză o cunosc cu toţii, fondurile europene, însă pentru acest lucru e nevoie de proiecte bine gândite, dar şi de răbdare, pentru că banii de la UE pot veni abia de la anul, când începe sesiunea 2014-2020 a programelor de finanţare europeană.
Până să spere la asfaltarea tuturor drumurilor comunale, primarii se mulţumesc să facă pietruiri, iar reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, acolo unde este nevoie, e înlocuită momentan cu efectuarea de reparaţii curente. Cam acestea ar fi problemele comune întâlnite în patru localităţi doljene: Apele Vii, Castranova, Celaru şi Dioşti. La toate acestea s-a adăugat recent şi Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Actul normativ se axează în mod special pe finalizarea aplicării Legilor fondului funciar şi a Legii nr. 10/2001, primarii primind termene precise pentru definitivarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.
La Apele Vii s-au găsit bani pentru pietruirea străzilor
Cu toate că taxele şi impozitele s-au majorat anul acesta cu 16%, la Apele Vii bugetul local este minim, cu care comuna să poată supravieţui. „Aşteptăm să fie măcar un an agricol mai bun. Cred că Dumnezeu are grijă de noi, deoarece culturile sunt bunicele“, se consolează primarul din Apele Vii, Augustin Stanciu. Acesta susţine însă că au fost prevăzuţi bani pentru infrastructură, aşa că străzile vor fi pietruite, iar comuna va avea propriul autogreder, „care să ne ajute la întreţinerea drumurilor“. „Avem ceva proiecte în derulare, banii sunt alocaţi, unii din excedentul de anul trecut, dar ne facem şi noi bucătura după cum ne este gura. Avem bani pentru a achiziţiona un autogreder, pentru că până acum îl luam pe cel de la Celaru. Cei de acolo ne-au înţeles, dar nu puteam face asta la nesfârşit. Este bine să ai lucrul tău. Vom trece la pietruirea străzilor, dar vom reface şi sala din Căminul cultural, pentru a se putea face aici cununii, botezuri“, a spus Augustin Stanciu. Investiţiile vor viza şi clădirea primăriei, care va fi dotată cu centrală proprie pentru încălzire.
Edilul din Apele Vii mai spune că, din punct de vedere al Legii fondului funciar, mai sunt cetăţeni care trebuie puşi în posesie, iar noua Lege (nr. 165/2013) îi cam încurcă puţin lucrurile. Marea problemă a comunei, cea privind acordarea titlurilor de proprietate pe terenurile agricole, nu s-a rezolvat nici până acum, existând câteva sute de localnici care au primit terenuri agricole fără a li se emite şi titluri de proprietate, din motive „care ţin de cadastru, dar şi de alte chestiuni juridice“. Comuna are o suprafaţă arabilă de 3.670 de hectare, dintre care 3.323 de hectare sunt cultivate cu grâu şi secară. O altă problemă este cea a terenurilor nisipoase, primarul susţinând că este nevoie de împădurire.
Castranova –
fotbal şi datorii
În comuna Castranova, primarul Dumitru Măceşanu şi-a făcut planuri de investiţii, chiar dacă nu se poate „extinde“ din cauza datoriilor. Primăria mai are de achitat facturi uriaşe pentru bugetul său, în urma unei investiţii de aproape 800.000 de lei pentru extinderea reţelei de apă. Banii trebuia să vină de la guvern, dar în ultimii doi ani nu s-au mai găsit fonduri pentru comună, iar datoriile s-au transformat în arierate. „Ne este foarte greu să ne mişcăm, pentru că am moştenit nişte arierate pentru acele lucrări neplătite la timp, iar banii i-am dat din bugetul local. A fost vorba de 360.000 de lei, din care am plătit 160.000 de lei. Să vedem cum reuşim să mai plătim restul de 200.000 de lei, pentru că ăsta ar fi bugetul pe un an şi ceva. De aceea sunt oarecum blocat cu investiţiile“, susţine primarul Măceşanu.
Cu toate acestea, edilul a anunţat că anul acesta drumurile vor fi o prioritate, „chiar dacă deocamdată doar le pietruim“. „Să facem noi canalizarea şi apoi să ne gândim şi la asfaltare“, a explicat Dumitru Măceşanu. Primarul din Castranova a mai menţionat că prioritate au şi unităţile de învăţământ, pentru că atât şcoala, cât şi grădiniţa au nevoie de reparaţii. „Măcar la grădiniţă să începem lucrările în toamna asta şi să amenajăm şi un loc de joacă“, a spus acesta.
Pe lângă aceste investiţii, mai există un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru realizarea centrului civic al comunei, dar şi a unui sediu nou de primărie, clădirea actuală urmând să fie demolată „pentru că nu mai satisface cerinţele actuale“. „Mai avem un studiu de fezabilitate pentru un proiect care vizează balta din comună, o amenajare care să aducă bani la bugetul local. Mă gândesc să fie o plajă, căbănuţe, pescuit sportiv… Să vedem ce fonduri putem atrage pentru aşa ceva, dar mai întâi să scăpăm noi de datorii. Proiecte ar fi, bani să se găsească“, mai spune primarul Dumitru Măceşanu.
Comuna se poate mândri şi cu cele două echipe de fotbal, una la Castranova (în liga a doua judeţeană), cealaltă în satul Puţuri (liga a treia judeţeană). Pentru echipa din Castranova, primăria vrea să facă un vestiar modern, cu duşuri, în timp ce pentru echipa din Puţuri, edilul spune că s-a găsit un sponsor, Cooperativa Agricolă Castranova.
Celaru: 1.700 de hectare, greu de restituit
Cu bugetul la limită, primarul comunei Celaru, Stelian Celăreanu, spune că investiţiile cu fonduri proprii care să acopere întreg teritoriul, cu satele din subordine, Ghizdăveşti, Soreni, Marotinu de Jos şi Marotinu de Sus, nu pot fi prea multe. „Bugetul este mic, aşa că trebuie să ne descurcăm cum putem. Ca investiţii din bugetul local ar fi anul acesta racordarea la sistemul de canalizare pe o distanţă de 14 kilometri şi lucrări de întreţinere la şcolile şi grădiniţele din comună“, a precizat Stelian Celăreanu, care susţine că şcolile din Celaru şi Ghizdăveşti, şi grădiniţa din Marotinu de Jos ar fi singurele care ar avea nevoie de reabilitări.
La proiecte de viitor ar fi extinderea canalizării şi modernizarea drumurilor, însă pentru aceasta se aşteaptă sesiunea următoare de programe cu fonduri europene, care va începe în 2014. „Ne gândim la extinderea canalizării, pe alţi opt – zece kilometri, la modernizarea drumurilor, în jur de cinci kilometri, pentru că acolo unde se face canalizarea, cel mai bine ar fi să asfaltăm. Să pregătim însă documentaţiile şi să vedem pe ce măsuri putem aplica să obţinem fonduri europene“, a mai spus Stelian Celăreanu. Nici la capitolul agricultură, comuna nu stă prea bine. „Culturile nu sunt prea grozave, chiar dacă ploile de săptămâna trecută ne-au mai ajutat puţin. Nu cred că se va obţine la cereale mai mult de 2.500 de kilograme la hectar“, afirmă primarul Celăreanu.
În ceea ce priveşte punerea în posesie pe Legea nr. 18, Legea fondului funciar, edilul din Celaru susţine că aceasta s-a încheiat, dar, în schimb, mai sunt probleme legate de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. „Avem 1.700 de hectare, suprafeţe validate, pe care nu le putem restitui, pentru că nu dispunem de o asemenea suprafaţă în comună. Să vedem ce ne spun cei de la Domeniile Statului, ce soluţie găsesc ei“, a precizat Stelian Celăreanu.
Dioşti: Primăria reface drumul Radomir – Ciocăneşti
Comuna Dioşti, care numără 3.170 de locuitori, cu cele două sate arondate, Radomir şi Ciocăneşti, se confruntă cu aceeaşi problemă ca şi localităţile din împrejurimi, lipsa fondurilor. Până să încerce să obţină fonduri de la Uniunea Europeană, primarul Dumitru Iliescu drămuieşte banii din bugetul local pentru investiţiile curente, cum ar fi modernizarea drumurilor de exploatare, igienizarea unităţilor de învăţământ şi efectuarea de reparaţii curente, dar şi reabilitarea Căminului Cultural din Radomir. Când vine vorba de drumuri, momentan soluţia aleasă este pietruirea, „urmând, cu timpul, să încercăm să le şi asfaltăm, cu fonduri europene“.
„În această săptămână începe pietruirea drumului comunal 36, Radomir – Ciocăneşti, ca să se poată circula în condiţii cât mai bune“, a anunţat edilul. Dumitru Iliescu a găsit însă fondurile necesare pentru un covor asfaltic de un kilometru la intrarea în Dioşti, drum „care nu s-a mai refăcut de 15 ani“. „Din 2014, când vor începe să vină banii europeni pe infrastructura din comune, sper să pornim cu dreptul, măcar pentru drumul care face legătura între Radomir şi Ciocăneşti. Noi avem documentaţiile, doar trebuie actualizate. Este vorba în total de 11,8 kilometri de drumuri comunale şi străzi săteşti“, a spus primarul Dumitru Iliescu.
Comuna dispune de 7.000 de hectare de teren agricol, iar edilul susţine că nu mai este de emis nici un titlu de proprietate pe teren arabil şi nici nu există litigii. „Să vedem ce este cu Legea asta nr. 165, pentru că ar mai fi de acordat despăgubiri pentru vreo 200 de hectare de pădure“, a mai menţionat primarul comunei Dioşti.
