http:http://www.youtube.com/watch?v=ruwZcqT6PhQ
Avea Craiova nevoie de încă o biserică precum cea din cartierul Craioviţa Nouă, fie ea şi de mărimea unei catedrale, sau aceşti bani puteau fi investiţi în lucruri care ar fi ajutat mai mult locuitorii Craiovei? E o întrebare la care cu greu se poate răspunde cu un simplu „da“ sau „nu“. Cert este că în Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul“, aşa cum se numeşte, s-au pompat, până acum, milioane de lei, o parte din ei venind de la Consiliul Judeţean Dolj şi Primăria Craiova.
Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul“ a fost în centrul mai multor scandaluri de-a lungul timpului. Considerată o gaură neagră în care se scurg bani publici fără nici un rezultat, catedrala ar putea fi deschisă publicului de anul viitor. Cu un cost total al proiectului de aproape două milioane de euro, construcţia a început în anul 2006 şi ar trebui finalizată cel târziu în 2016. Lipsa banilor a făcut ca lucrările să întârzie mult timp. Mitropolia s-a plâns de nenumărate ori că nu are fonduri suficiente pentru a termina construcţia, dar a primit ajutor din partea autorităţilor locale şi judeţene, care, în timp, au contribuit cu sume consistente la ridicarea ei.
Mitropolitul Olteniei – constructor pentru o oră
Dacă tot se investesc bani publici, ne-am întrebat cum arată totuşi această catedrală pe interior. O întrebare la care am încercat să aflăm răspuns de la Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu Popa. Mitropolitul a lăsat deoparte, pentru o oră, austeritatea funcţiei şi a urcat, alături de o echipă a GdS, pe schelele unde lucrează muncitorii. Cam asta face de trei ori pe săptămână, după cum a declarat el pentru GdS. Chiar dacă este Mitropolit al Olteniei, ÎPS Irineu cunoaşte foarte bine detaliile construcţiei. „Este o construcţie foarte solidă, din beton, cu o arhitectură specială. Este construită fără ferestre, astfel încât lumina să pătrundă prin cele 12 alveole. Este o adevărată provocare, cu triunghiuri care preiau sarcina turlei. Vedeţi de ce se întârzie? E mult… inginerie, atenţie, verificare şi paraurmărire. Pas cu pas, pentru că ea trebuie să fie legată. Dacă lipseşte un fir, este pericol, pentru că rezistenţa ei este calculată ca să echilibreze. Trebuie să fie atenţi la tot, la distanţiere, ca să poată intra betonul. Observaţi că nu are picătură de segregaţie, adică acele găuri care distrug capacitate de rezistenţă a betonului“, a spus ÎPS Irineu. Catedrala va avea avea o înălţime de 32 de metri, dar ceea ce puţini ştiu este faptul că în subsolul catedralei vor fi încăperi. Adâncimea la care s-a săpat este cam tot de 32 de metri, iar aici vor fi amenajate locuri pentru activitatea administrativă, pentru asistenţa socială şi pentru activităţi culturale.
„Catedrala va fi acoperită cu marmură. Eu tot stau de vorbă cu arhitectul să nu punem marmură, nu că, vezi Doamne!, este costisitoare, ci pentru că acţionează, cum s-ar zice, neuniform. Dacă aş fi fost eu, aş fi făcut catedrala mai mică. Eu sunt adeptul bisericilor mici şi dese. Important este ca omul să aibă o biserică lângă el, să nu aibă nici o motivaţie că nu se duce la biserică pentru că e departe. Iar bisericile mici se întreţin şi mai bine. Când se va termina această construcţie, or să aibă ei de lucru (parohia – n.r.), s-o întreţină, s-o încălzească, s-o lumineze“, a mai spus ÎPS Irineu.
Întrebat de unde vor veni banii pentru finalizarea catedralei şi pentru întreţinerea ei, mitropolitul a indicat mai multe surse, dar a lăsat un semn de întrebare. „Noi va trebui să ne gândim de pe acum la modalităţi de a întreţine această biserică, să găsim o posibilitate să participe întreaga arhiepiscopie la aceste lucruri. Sunt biserici în alte cartiere care abia reuşesc să se întreţină. Noi ajutăm biserica atât cât putem, ca arhiepiscopie, însă limitele noastre sunt cunoscute. Sunt atâtea biserici şi trebuie să ajuţi pe fiecare. Apoi sunt problemele sociale, ale copiilor şi bătrânilor. Avem bătrâni care locuiesc în blocuri, în mansarde şi mi-e groază să nu vină căldura. Noi credem în Dumnezeu. Niciodată nu trebuie să lăsăm numai pe umerii noştri slabi. Dă o boală, ce faci?“, a mai spus mitropolitul.
Cu Dumnezeu înainte
Cum Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă, l-am întrebat pe ÎPS Irineu dacă Dumnezeu înseamnă autorităţi publice şi guvern. „Sperăm la ajutor şi din partea autorităţilor şi, din partea noastră, chemăm în ajutorul acestei zidiri pe toată lumea. Pentru că, în definitiv, nu este cineva care să aibă bani îndeajuns. Guvernul ajută şi el cât poate, să ştiţi“, a răspuns mitropolitul Olteniei.
Şi totuşi, cu ajutorul lui Dumnezeu sau cu cel mundan, al oamenilor cu funcţii, când va fi gata catedrala? ÎPS speră ca la anul ea să fie deschisă enoriaşilor. „Structura de rezistenţă a fost cea mai grea parte, iar ea va fi gata la toamnă. Urmează celelalte lucrări, de tencuială, finisajele, care se fac repede. Apoi vom intra să facem încălzirea şi instalaţiile electrice. Pictura cred că va dura mai mult. Fiind construcţie din beton, nu putem realiza picturi în frescă, ci ne-am gândit să fie în mozaic de Murano. Evident, aici va intra în lucru şcoala noastră de arte vizuale. Eu sper că această catedrală va fi deschisă publicului înainte de a fi finalizată, adică la anul. Dar rămâne de văzut, pentru că sunt circumstanţe ale vieţii care pot să se rezolve foarte repede“, a concluzionat mitropolitul.
