Vicepremierul Liviu Dragnea a explicat ieri, la Craiova, cum va fi făcută regionalizarea, dezvăluind că, cel mai probabil, viitoarea regiune din sud-vest va avea reşedinţa în Cetatea Banilor.
Conducerea administrativă a tuturor judeţelor Olteniei împreună cu zeci de primari şi şefi de instituţii din aceste judeţe au luat parte, aseară, la Casa Studenţilor din Craiova, la o amplă dezbatere publică pe tema regionalizării României. Vicepremierul Liviu Dragnea, care este şi ministru al dezvoltării regionale şi al administraţiei publice, a prezentat reprezentanţilor administraţiei din Oltenia cum a fost gândit acest proces al regionalizării României, ce presupune şi în ce perioadă de timp este programat să devină realitate.
Nu se desfiinţează comune, oraşe sau judeţe
În primul rând, Liviu Dragnea a ţinut să sublinieze că prin regionalizare nu se vor desfiinţa sau comasa comune sau oraşe, ci aceste unităţi administrativ-teritoriale vor rămâne în actuala formă. Nu se vor desfiinţa nici judeţele, care vor rămâne aproape ca până acum, conduse de câte un consiliu judeţean şi un preşedinte de consiliu.
Deasupra acestora vor fi înfiinţate, însă, ca structuri intermediare între guvern şi judeţe, instituţiile regionale. Este vorba de un consiliu regional, ca for legislativ, şi un preşedinte de consiliu regional, ca executiv regional.
„Numărul de regiuni nu a fost încă fixat, dar este foarte posibil să fie opt sau nouă“, a spus Dragnea, explicând că în subordinea consiliilor regionale vor funcţiona mai multe instituţii care vor primi din atribuţiile actuale ale ministerelor. Vor fi, spre exemplu, direcţii silvice sau agricole regionale. Numai că aceste instituţii regionale nu vor avea neapărat sediul în oraşul reşedinţă de regiune, ci vor fi repartizate între actualele reşedinţe de judeţe.
„Ministerele trebuie să rămână cu rol de planificare naţională, cu rol de programe naţionale, cu rol de monitorizare, de control, dar administrarea efectivă trebuie să fie în mâna autorităţilor regionale alese de cetăţeni. Dacă nu rupem această putere uriaşă, care este în mâna unor miniştri, această ţară va fi sugrumată. Nu intenţionăm să punem toate ouăle într-un singur coş, adică să punem toate instituţiile regionale în oraşul unde va fi reşedinţa regiunii. Dacă, spre exemplu, sediul regiunii ar fi la Craiova, unele instituţii regionale vor fi la Râmnicu Vâlcea, altele la Slatina, altele la Târgu Jiu“, a explicat vicepremierul.
Tot el a menţionat că se doreşte un singur prefect, la nivel de regiune, ajutat însă de câte un subprefect în fiecare judeţ.
Oltenii vor reşedinţa la Craiova
Cât priveşte zona Olteniei, Dragnea a menţionat că aici este aproape clar – va fi o regiune formată pe structura provinciei istorice, conţinând judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. Întrebându-i pe cei din sală cum cred că trebuie să se numească regiunea din sud-vestul României, răspunsul primit de la toţi a fost „Oltenia“.
Problema care se pune este cea a reşedinţei de regiune. În această privinţă, un sondaj prezentat tot ieri de organizatorii dezbaterii arăta că 59,8% dintre locuitorii Olteniei au desemnat Craiova drept cea mai potrivită reşedinţă a Regiunii Oltenia. Sub 8% dintre olteni au dorit reşedinţa regională la Târgu Jiu, iar procentul celor care ar vedea conducerea regiunii la Slatina, Severin sau Râmnicu Vâlcea este situat între 5% şi 6%.
„Craiova se pare că îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni reşedinţă de regiune. Mai rămâne să se găsească şi un sediu pentru consiliul regional“, a spus Dragnea. Primarul Olguţa Vasilescu i-a explicat discret în acel moment că asta nu e o problemă, pentru că există şi o clădire potrivită pentru aşa ceva, moment în care i-a făcut un semn rectorului Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor. Primăriţa se referea la blocul S 200, unde ar urma să se amenajeze sediul Consiliului Regional Oltenia şi al noilor instituţii regionale. Pentru această clădire, oricum Universitatea din Craiova încerca să găsească un cumpărător, nereuşind până acum să termine construcţia acesteia.
O structură intermediară între centru şi judeţe
„Regiunea nu este un judeţ mai mare, este o formă de organizare a teritoriului care pune în comun potenţialul şi resursele din fiecare judeţ, pentru a aduce o mai bună dezvoltare în zona respectivă. Este nevoie de acest nivel intermediar, între localitate şi nivelul naţional. Acest nivel îl constituie regiunea şi el trebuie pus la distanţa optimă. Este ca Pământul cu Soarele – dacă este prea aproape de Soare, se prăjeşte; dacă este prea departe, îngheaţă. Nivel optim înseamnă că regiunea trebuie să fie suficient de mare pentru a genera proiecte de dezvoltare regională, dar nu atât de mare încât să fie prea departe de comunităţile locale“, a explicat Liviu Dragnea. El a menţionat totodată că „nu există dezavantaje ale regionalizării, ci există riscuri“: „Un risc ar fi să desenăm regiunile după criterii politice, fără nici o legătură cu realităţile concrete, sociale şi economice, din teritoriu. Alt risc este să greşim când stabilim sediul reşedinţei regiunii sau al instituţiilor regionale, sau să nu le stabilim clar competenţele“.
Vicepremierul a dezvăluit că, după regionalizare, se va încerca şi o descentralizare a Ministerului Dezvoltării Regionale în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor europene: „Intenţia noastră este ca, după regionalizare, fiecare dintre aceste regiuni să devină autoritate de management pentru fondurile europene, astfel încât banii europeni să nu mai treacă pe la Bucureşti. Nu trebuie să decidă un ministru care sat sau cătun să primească finanţare“.
Alegeri regionale, în toamnă
Vicepremierul a explicat că, în ideea executivului, schiţarea regiunilor ar urma să fie definitivată în următoarele luni, astfel încât să poată fi prevăzută în proiectul de modificare a Constituţiei. Aceasta ar urma să fie modificată cel târziu în octombrie, anul acesta, apoi, imediat, să fie adoptată legislaţia aferentă creării regiunilor, în aşa fel încât, până la sfârşitul anului să se facă inclusiv alegerea noilor organe regionale.
„Autorităţile regionale – preşedintele de regiune şi consilierii regionali, vor fi aleşi prin vot direct în 2016. Acum, în 2012, avem două variante – fie aceste autorităţi regionale vor fi alese prin vot indirect, de către primari, fie tot prin vot direct, sens în care ar trebui organizate alegeri. Opinia mea este ca preşedintele şi consilierii regionali să fie aleşi în mod direct, de către cetăţeni, ca să aibă mai multă legitimitate“, a spus Dragnea.
Ministrul a explicat că şi cu privire la repartizarea numărului de locuri de consilieri regionali pe fiecare judeţ sunt două opinii. Una dintre opinii este ca numărul de locuri de consilieri regionali să fie proporţional cu populaţia din fiecare judeţ. A doua opinie, pe care Dragnea o împărtăşeşte, este ca fiecare judeţ din regiune să aibă un număr egal de consilieri regionali, „pentru că fiecare judeţ trebuie să aibă şanse egale în cadrul regiunii“.
