http:http://www.youtube.com/watch?v=5lW50Kh0tco
Monumentele de for public din municipiu dispar fără urmă sau sunt abandonate în condiţii discutabile. Craiova are ambiţia să devină Capitală Culturală Europeană în 2021.
Craiova, oraşul care aspiră la titlatura de „Capitală Culturală Europeană“ în 2021, îşi abandonează monumentele de for public la voia întâmplării. Ultima victimă este statuia lui Eugeniu Carada, ridicată de pe soclul din zona Casei de Cultură a Studenţilor şi depozitată în iarbă, în Parcul „Nicolae Romanescu“. Tot aici au fost uitate „Alegorie“ – opera sculptorului Boris Caragea şi monumentul „1907“ – de Ion Irimescu. Statuia lui Eugeniu Carada, realizată de sculptorul Mihail Onofrei în 1936, este inclusă pe lista monumentelor istorice (categoria B), fiind ridicată la iniţiativa Primăriei Craiova. Oamenii de cultură reacţionează şi cer autorităţilor să ia măsuri urgente pentru conservarea acestor opere de artă.
„Noi şi aşa nu avem prea multe monumente şi nu ne putem permite luxul de a le pierde şi pe cele pe care le avem. Avem ca exemplu clar un monument semnat de Ion Irimescu («1907») amplasat în faţa Parcului «Nicolae Romanescu». S-a dat jos şi nu s-a mai pus nimic în loc. În cazul lui Eugeniu Carada, nu ştiu care ar fi argumentul politic al înlăturării sale. Acest monument a avut o istorie crudă. Odată cu sistematizarea Craiovei, a fost mutat lângă Biserica «Madona Dudu», într-un parc izolat. După aceea, s-a încercat readucerea pe vechiul amplasament. Acum nu ştiam unde a fost depozitat“, a spus istoricul Toma Rădulescu. „O statuie de for public trebuie mutată sub supravegherea unui restaurator. La conservare, restauratorul ştie cam ce trebuie: depinde de mărimea monumentului cum trebuie folosite chingile ca să nu se ducă patina. Dacă este piatră, nu trebuie să se spargă. Există un echilibru al sculpturii şi trebuie să ştii cum s-o transporţi, cum s-o ridici de pe soclu, trebuie să vezi sistemul de prindere. Specialistul în domeniul sculpturilor de for public este restauratorul de sculpturi“, a afirmat Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Conservarea monumentelor, o problemă
Florin Lungu, directorul Regiei de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, cea care administrează Parcul „Nicolae Romanescu“, nu a fost de găsit până la ora redactării acestui material, pentru un punct de vedere. Marcel Berendei, arhitect în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Dolj, îşi aminteşte că problema depozitării sculpturilor a fost un subiect sensibil discutat cu autorităţile. „Autorităţile locale au cerut avizul DJCCPCN pentru ridicarea de pe soclu, problema a fost urmărită de colegul meu, Cătălin Davidescu, aflat acum în concediu, în străinătate. Îmi amintesc că, la vremea respectivă, a avut serioase obiecţii cu privire la condiţiile de depozitare a statuilor“, a spus acesta. Secretarul Comisiei de urbanism, protecţia mediului şi conservarea monumentelor din cadrul Consiliului Local (CL) Craiova, arhitectul Emilian Ştefârţă, nu cunoştea situaţia statuii lui Eugeniu Carada, însă a promis o interpelare pe această temă în viitoarea şedinţă a CL. Ştefârţă este cel care întocmise documentaţia reamplasării monumentului „1907“ în zona Amaradia – Rocadă.
„Când am săpat acolo, am găsit un nod de instalaţii, ceva incredibil: cabluri, ţevi, canalizări pe mai multe niveluri. Este ceva fioros! Am astupat binişor totul şi a rămas să căutăm alt amplasament. Sunt de voie patru ani de atunci“, şi aminteşte Ştefârţă. La ora actuală, monumentul este dezmembrat, fiind invadat de ierburi. Consilierul Bianca Predescu a atras atenţia că mai multe monumente de for public au dispărut fără urmă în ultimii ani. „Am ridicat în CL problema operelor de artă executate fie de Ion Irimescu, fie de Ion Jalea, fie de Anghel Chiciu sau alţi mari sculptori, care au fost ridicate de la locul lor. (…) Mi s-a răspuns în cadrul şedinţei de consiliu că se vor lua măsuri de RAADPFL pentru a fi amplasate la locurile lor sau în alte locuri adecvate. Sculptorii cu care am vorbit mi-au spus că unele dintre ele sunt dezmembrate şi depozitate în mod neadecvat. Ele sunt opere de patrimoniu, cu o valoare artistică şi istorică deosebită. Dar acum toate ţin de cultura pe care o avem, pe care ne-am format-o. Pentru mine înseamnă mult, pentru alţii înseamnă puţin…“, a spus Bianca Predescu.
Eugeniu Carada – fondatorul BNR
Eugeniu Carada s-a născut la Craiova, pe 29 noiembrie 1836, într-o veche familie boierească, primele studii făcându-le în oraşul natal. În 1859, şi-a început cariera ca secretar de redacţie la ziarul Românul, fondat de C.A. Rosetti. În 1863, a plecat la studii în Franţa, unde a rămas până în 1865, legând numeroase prietenii în cercurile republicane progresiste. I-a cunoscut, printre alţii, pe Victor Hugo şi Giuseppe Mazzini. A fost unul dintre autorii Constituţiei de la 1866. A revenit la Românul, unde a preluat conducerea redacţiei până în 1871. În 1877, s-a ocupat de aprovizionarea Armatei Române, angrenată în Războiul de Independenţă. În 1880, alături de I.C. Brătianu, a pus bazele Băncii Naţionale a României (BNR), asigurând şi tipărirea primelor bancnote, în Franţa. Nu a dorit niciodată postul de guvernator al Băncii Naţionale. La rugămintea lui Brătianu, a acceptat funcţia de director, conducând BNR din umbră, în următorii 27 de ani. În perioada 1882-1890, BNR a asigurat, la insistenţele lui Carada, între 31% şi 65% din totalul creditelor orientate spre agricultură. Tot în această perioadă, au fost create 91 de bănci prin intermediul cărora BNR şi-a putut orienta biletele sale de credit spre sectoarele productive ale economiei.
„Pentru întreaga Românie, Eugeniu Carada a asigurat o stabilitate financiară şi economică nemaiîntâlnită nici după Primul Război Mondial. El a pus bazele BNR, care garanta împrumuturile străine şi o dezvoltare armonioasă a întregului sistem de infrastructură. Tot sistemul de căi ferate şi alte construcţii monumentale i se datorează, prin accesul la fondurile BNR. La moartea sa, a fost declarat doliu naţional. A fost considerat unul dintre cei mai mari finanţişti şi economişti ai Europei“, a spus prof.dr. Toma Rădulescu. Deviza lui Eugeniu Carada a fost: „Pentru o Românie liberă, oricând, oricum, cu oricine, contra oricui“.
În 2010, la comemorarea a 100 de ani de la moartea sa, la Craiova a fost prezent şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a vorbit despre o latură mai puţin cunoscută a „unuia dintre cei mai puţin cunoscuţi dintre fondatorii României moderne, Eugeniu Carada“, cea de economist şi finanţist. „M-am apropiat de Eugeniu Carada simţindu-i prezenţa în fiecare colţ al Băncii Naţionale. De asemenea, m-am apropiat de el şi mai mult poate pentru că este oltean după mamă, ca şi mine“, spunea Isărescu, subliniind unul dintre sfaturile ilustrului său înaintaş pentru vremurile de criză: „Impozitele nu se schimbă, nici nu se măresc în perioadă de criză. Cheltuiala cu atenţie a banului public, aceasta este calea ieşirii din criză“.
