16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalOspătari sau frizeri cu master

Ospătari sau frizeri cu master

http:http://www.youtube.com/watch?v=plNhbq3sah8

Sunt licenţiaţi, şi-au petrecut cel puţin 15 ani din viaţă învăţând, iar astăzi sunt şomeri sau se mulţumesc cu joburi ocazionale în comerţ sau construcţii. Mulţi dintre aceştia urmează cursuri de recalificare organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj. Îngrijitoare copil, tâmplar, frizer, cosmeticiană zidar etc. sunt doar câteva dintre meseriile căutate de cei cu studii superioare, ale căror şanse de angajare sunt minime.

Nu de puţine ori am întâlnit oameni cu o cultură aparte, oameni care au urmat nu una ci mai multe facultăţi şi care practică taximetria, sunt muncitori pe şantiere, zidesc sau care nu au un serviciu. 28.534 de persoane fără un loc de muncă s-au aflat în evidenţele AJOFM Dolj la sfârşitul lunii martie. „Dacă vorbim de cei care au urmat studii superioare, în luna martie 2013 aveam înregistraţi în evidenţele noastre 1.435 de persoane. De la începutul anului s-au înscris la cursuri de formare profesională 42 de persoane cu studii superioare. Primim permanent înscrieri pentru cursuri de recalificare şi nu de puţine ori ne-am întâlnit cu situaţii în care oameni cu studii superioare solicită cursuri de formare pentru persoanele cu studii medii. «Am facultate, dar vreau să mă recalific într-o meserie din care să trăiesc», este răspunsul pe care îl primim atunci când enumerăm cursanţilor oferta noastră“, a menţionat Aneta Bădulescu, consilier superior AJOFM Dolj.
Cei care sunt interesaţi de un curs de recalificare profesională pot să aleagă între următoarele meserii: administrator imobile, asistent de gestiune, bucătar, cameristă, coafor, cofetar, cosmetician, dulgher, tâmplar, parchetar, frizer, legumicultor, recepţioner, masor etc. Sunt şi câteva cursuri dedicate special celor cu studii superioare: manager resurse umane, competenţe antreprenoriale, manager proiect.

Îşi petrec zile în şir la cursuri de recalificare

Andreea Stere are 27 de ani şi am întâlnit-o la cursul de recalificare pentru meseria de cosmeticiană. Este absolventă a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, Kinetoterapie, masterandă din 2011. Nu a găsit până acum un loc de muncă în specilizarea urmată în timpul facultăţii. „Se cere experienţă oriunde încerci să te angajezi. Din moment ce nu mi se oferă şansa să fiu angajată, mi-este imposibil să capăt experienţă. Am mai urmat un curs de recalificare de calculatoare, iar acum încerc să mă specializez ca şi cosmetician. Este o meserie frumoasă, cu mai multe şanse de angajare“, a povestit tânăra.
Şi Lucian Florin Prediş urmează cursuri de calificare pentru meseria de ospătar. Este încă student la Facultatea de Electrotehnică. „Am ales să urmez un curs de ospătar pentru a obţine şi diploma care atestă această calificare. Am lucrat timp de patru ani ca ospătar, iar până termin facultatea şi masterul este o meserie din care pot să trăiesc şi din care se câştigă bine atât în ţară, cât şi în străinătate“, a povestit Lucian.

Avem deficit de personal pentru specializări tehnice, dar şi pentru cei cu studii medii

Şi la agenţiile care se ocupă de recrutarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ajung tot mai des persoane cu studii superioare, oameni cu diplome de master sau doctoranzi care nu îşi găsesc un loc de muncă sau practică meserii sub nivelul de pregătire. „Ne întâlnim frecvent cu astfel de cazuri. Această situaţie este generalizată la nivelul întregii ţări şi este specifică societăţilor şi economiilor aflate în etape accelerate de dezvoltare şi transformare. Pe de altă parte, acest fapt se datorează şi sistemului de învăţământ care nu reuşeşte încă să anticipeze şi să se adapteze atât de repede la aceste transformări, în aşa fel încât să poată furniza la timp numărul necesar de absolvenţi pe specializările ce se cer în acest moment de către mediul de afaceri şi societate în general. Avem în fiecare an foarte mulţi absolvenţi de facultate cu profil uman (litere, drept, comunicare, ştiinţe sociale), dar în acelaşi timp vorbim din ce în ce mai mult de deficit de personal pentru specializările tehnice (inginerie, IT, producţie energetică), dar şi pentru calificări cu studii medii – de exemplu, electricieni, mecanici, instalatori, sudori, confecţioneri etc.“, a explicat Sorin Diulescu, direct regional Manpower, filiala Craiova.
Potrivit reprezentantului Manpower, cel mai important lucru pentru tinerii absolvenţi este să înceapă să lucreze undeva, de preferat într-un domeniu cât mai apropiat de cel în care s-au pregătit, chiar dacă pentru început au ca oportunităţi decât posturi inferioare în ceea ce priveşte pregătirea şi salarizarea: „Cu timpul îşi vor da seama că primul job este foarte important nu atât prin prisma unui venit salarial sau unei titulaturi, ci în special pentru că te ajută să-ţi exersezi abilităţile transferabile, te face să capeţi abilităţi şi cunoştinţe noi, şi, nu în ultimul rând, îţi deschide uşile spre alte oportunităţi de carieră. De aceea, de multe ori, chiar şi o activitate bazată pe voluntariat este de preferat în aceste cazuri, în care oferta de locuri de muncă este redusă. Cursurile de recalificare sunt foarte utile. Trebuie dublate însă de experienţă practică la locul de muncă, lucru care este mai complicat de realizat de către furnizorii de astfel de cursuri, pentru că presupune o bază materială care de cele mai multe ori este costisitoare şi greu de administrat. Aici însă, tocmai angajatorul este cel care poate contribui, punând la dispoziţie spaţii şi aparatură necesară pentru a realiza programe comune de pregătire practică urmate de angajare, ucenicie etc.“.

Tinerii ating pragul depresiei

Psihologii doljeni atrag atenţia că acest fenomen, al unei persoane aflate în situaţia de a rămâne fără un loc de muncă, poate reprezenta o traumă, ca şi acceptarea oricărui job nu din plăcere, ci din nevoia de a supravieţui. „În general, atunci când ne pregătim pentru o profesie ne facem visuri şi investim emoţional în acestea. Din păcate, în vremurile de astăzi acest lucru se întâmplă din ce în ce mai rar. Tineri care au muncit ani întregi pregătindu-se pentru o profesie, se văd în situaţia de a accepta orice este disponibil pe piaţa muncii pentru a supravieţui. A accepta o profesie care este sub nivelul tău de studii şi sub nivelul aşteptărilor atrage după sine frustrare, scade stima de sine şi apar tot mai multe sentimente de devalorizare personală. Acel om se simte neînsemnat şi tendinţa principală este de retragere din social. Ajung să evite să comunice şi să relaţioneze cu foşti colegi, pentru care soarta a fost mai favorabilă. Aceşti tineri îşi pierd, din păcate, şi tendinţa de a pleca pe alte meleaguri în speranţa unei vieţi mai bune. Atunci când ai un anumit nivel de aşteptări care este nesatisfăcut, sentimentele de frustrare accentuate conduc la stări depresive, care au dus la tentative de suicid sau chiar la suicid. Situaţia se prezintă aproape la fel pentru cei care au desfăşurat pentru o perioadă profesia pentru care s-au pregătit şi ulterior au fost disponibilizaţi, uneori fără explicaţii“, a explicat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj.
Psihologii menţionează că trecerea printr-un astfel de moment accentuează instabilitatea emoţională. Se instalează treptat o stare de depresie, care trece prin mai multe faze: prima este de negare – de ce să mi se întâmple mie asta -, a doua este de furie şi revoltă şi cu tendinţă de ripostă, apoi este starea de depresie acută pe care unii nu o pot depăşi. „Apare apoi acceptarea situaţiei şi a oricărui job doar pentru a supravieţui. Această acceptare este însoţită de sentimente de inferioritate. Tânărul nu mai are stimă de sine, nu mai vrea să relaţioneze. În general, aceşti tineri nu pot desfăşura o perioadă mare de timp o profesie sub nivelul lor intelectual şi de studii, motiv pentru care au tendinţa de a schimba mereu profesiile, neputând să se adapteze profesional la o slujbă care nu are nimic de a face cu visul în care au crezut cândva“, a adăugat psihologul.
Într-un raport statistic oferit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în 2012, în ţara noastră erau aproape 30.000 de şomeri cu studii superioare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS