7.3 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalCornişteanu, premieră de ziua lui

Cornişteanu, premieră de ziua lui

Pe 13 aprilie, când directorul Naţionalului din Craiova, Mircea Cornişteanu, îşi aniversează ziua de naştere, este programată premiera piesei „Ultimul amant fierbinte“, în regia sărbătoritului, o comedie de Neil Simon, cu patru personaje: Adrian Andone, Gabriela Baciu, Iulia Colan, Geni Macsim-Andone.

Ion Jianu: Aţi început, de luna trecută, pe scena Naţionalului, repetiţiile la o comedie de Neil Simon care se joacă în Bucureşti sub titlul „Ultimul Don Juan“. Ştiu că i-aţi schimbat titlul în „Ultimul amant feroce“. De ce? Vi se pare mai incitant sau…?
Mircea Cornişteanu: „Ultimul Don Juan“, titlul de la Bucureşti, este schimbat. Traducerea mai exactă a originalului, „The Last of the Red Hot Lovers“, ar fi „Ultimul amant fierbinte“. Cred că aşa o să-l traduc până la urmă. Noi, la TNC, deocamdată, am numit piesa „Ultimul amant feroce“ – un titlu provizoriu, dar acesta („Ultimul amant fierbinte“ – n.r.) este mult mai aproape de cel original. Şi, în afară de asta, este şi un titlu mai de… public, de atragere a acestuia la spectacol.

I.J.: Această piesă este o premieră pentru Naţionalul din Craiova, nu ţin minte să se fi jucat vreodată. Din piesele lui Neil Simon s-a montat doar „Poveste din Hollywood“, în 1983…
M.C.: Aşa este.

13 aprilie, norocul meu şi, poate, ghinionul unora

I.J.: Repetiţiile le-aţi început într-o anume distribuţie, dar pe parcurs aţi modificat-o: în locul Nataşei Raab a intrat Gabriela Baciu, iar în locul Iuliei Lazăr – Iulia Colan. Ce s-a întâmplat?
M.C.: Nu s-a întâmplat nimic grav… Chestiuni organizatorice fireşti. Nataşa Raab este… Nataşa Raab. A fost distribuită într-un film şi din cauza asta m-a rugat s-o înlocuiesc. Tot aşa, pentru o problemă personală a actriţei Iulia Lazăr, am înlocuit-o cu Iulia Colan. Cum spuneam, nimic grav. Piesa are doar patru personaje: un bărbat şi trei femei. Amantul feroce, fierbinte, este interpretat de Adrian Andone, iar în rolurile celor trei posibile partenere de aventură sunt, în ordine, Gabriela Baciu, Iulia Colan şi Geni Macsim-Andone.

I.J.: Premiera este pe 13 aprilie, zi considerată de unii cu ghinion. Este însă ziua dumneavoastră de naştere şi presupun că acest spectacol este un fel de cadou…
M.C.: …13 aprilie a fost norocul meu şi, poate, ghinionul unora!

I.J.: Deci, acesta este motivul programării premierei pe 13 aprilie, aniversarea zilei dumneavoastră de naştere…
M.C.: Da… Vreau să fac o petrecere, să-mi ofer plăcerea unei premiere pe care sper că nu o voi regreta… Doresc să fac o petrecere, care de obicei are loc după premieră, şi să ofer un pahar de şampanie, care să fie ciocnit în cinstea mea. Atât ca regizor, cât şi ca trăitor de 69 de ani.

Performanţa mea ar fi undeva pe la mijloc, între amant şi… feroce

I.J.: Îmi permiteţi o glumă? Dumneavoastră sunteţi… ultimul amant?!
M.C.: Mă îndoiesc, dar eu încerc asta de vreo 50 de ani! Teamă îmi este că, dacă aţi întreba persoanele cu care am încercat treaba asta, m-ar cam necăji cu răspunsul lor…

I.J.: Nu le cunosc, aşa că…
M.C.: Eu le cunosc, deşi nu le mai ţin minte pe toate! Aş zice că performanţa mea ar fi undeva pe la mijloc, între amant şi… feroce!

I.J.: Ce urmează după această premieră? Înţeleg că regizorul Bocsardi va monta un nou spectacol…
M.C.: Urmează două premiere… Regizorul Laszlo Bocsardi va pune în scenă „Familia Toth“, de István Örkény, la sala mare a TNC, iar Alexandru Boureanu şi Alina Rece vor regiza un spectacol după „La lilieci“ de Marin Sorescu, bazat pe textul de spectacol („Lilieci de la Pleniţa“) al Anei-Maria Nistor, profesoară la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti (UNATC).

I.J.: Aţi anunţat, într-un interviu, că în această primăvară ar urma să revină Silviu Purcărete la Craiova… Mai este de actualitate acest proiect?
M.C.: Din păcate, Silviu Purcărete nu mai poate veni, deşi el a fost cel care m-a sunat şi mi-a făcut propunerea de a realiza un spectacol după „Marea magie“ a lui Eduardo de Filippo. Acum vreo două săptămâni m-a anunţat însă că nu poate onora propunerea făcută din cauza programului foarte încărcat pe care îl are.

TNC, nici un leu pentru investiţii în 2013

I.J.: Aţi primit în bugetul acestui an vreo sumă pentru investiţii?
M.C.: Din păcate, Ministerul Culturii nu a prevăzut nici un leu pentru investiţii la nici un teatru din subordinea lui, deşi de mulţi ani teatrul nostru necesită reparaţii capitale.
I.J.: Nu există nici măcar vreo speranţă la viitoarele rectificări sau suplimentări de buget?
M.C.: Rectificarea din iulie a fost anunţată ca fiind pozitivă, dar am mari îndoieli că va fi aşa.

I.J.: În nominalizările UNITER 2013 nu apare nici o producţie a TNC… Cum comentaţi?
M.C.: Nu comentez! Nu este obligatoriu să fii în fiecare an în nominalizările UNITER. Dacă producţiile noastre, precum „O furtună“, a lui Silviu Purcărete, sau „O scrisoare pierdută“, în regia mea – spectacole foarte bine primite de critică, de public – nu au fost nominalizate, este posibil să fi fost alte spectacole mai bune. Nu consider asta o discriminare, ci numai o realitate. Au apărut în 2012 sute de spectacole în România, dintre care juriul UNITER a nominalizat numai trei. Oricât de bune ar fi fost spectacolele noastre, este foarte posibil ca în altă parte, în alte teatre, să fi apărut unele mai bune. Nominalizările sunt opţiuni ale juriului, care a considerat aşa. (Pentru a XXI-a ediţie a Galei Premiilor UNITER 2013, juriul de nominalizări – desemnat de Senatul Uniunii – a fost alcătuit din criticii de teatru Mircea Morariu, Ion Parhon şi Maria Zărnescu – n.r.). Criticii aceştia (din juriu – n.r.) au scris însă cronici extrem de laudative la adresa spectacolelor noastre amintite mai sus, dar au preferat alte spectacole… Nu e nimic condamnabil, iar noi suntem bucuroşi că spectacolele noastre au fost şi sunt în continuare apreciate pozitiv, atât de public, cât şi de critică, dovadă fiind invitarea acestora la multe festivaluri în anul 2012 şi obţinerea câtorva importante premii.

Cine este Mircea Cornişteanu

Conform site-ului TNC, actualul director general a Naţionalului din Craiova, născut pe 13 aprilie 1944 în Bucureşti, este absolvent al Facultăţii de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti, promoţia 1967 şi al Facultăţii de regie teatru a I.A.T.C., promoţia 1973, clasa Radu Penciulescu. Între 1967 – 1969 a fost profesor de limba română la o şcoală generală din jud. Ialomiţa. Din 1973 până în 1990 – regizor la Teatrul Naţional Craiova.
Între 1990 – 1999- regizor al Teatrului “C.I.Nottara”. Din 1997 – 2000 – regizor şi director al Teatrului “Sică Alexandrescu” din Braşov. Între 1995 – 1999, profesor de regie la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Din decembrie 2000 şi prezent – director general al Teatrului Naţional Craiova.
A realizat peste 140 de spectacole pe scenele a mai mult de 25 de teatre profesioniste din ţară şi străinătate (Polonia, Armenia, Cipru, fosta U.R.S.S.), spectacole de teatru, teatru de păpuşi, musical-uri, operetă şi teatru de televiziune.
Pentru spectacolele realizate a obţinut peste 20 de premii pentru regie sau cel mai bun spectacol la diferite competiţii şi festivaluri, printre care premiul A.T.M. pentru regie pe anul 1982 pentru “O scrisoare pierdută” la Teatrul Naţional Craiova, şi premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 1989 pentru “Unchiul Vanea” tot la Teatrul Naţional Craiova, Premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie pentru “D’ale Carnavalului” la Festivalul Naţional de Comedie – Galaţi 2002. Diploma Ministerului Culturii al fostei U R S S pentru “Interesul general” de Aurel Baranga la Teatrul “Stanislavski” din Erevan, în 1982. Marele Premiu şi premiul pentru regie la Festivalul teatrelor maghiare din străinătate de la Kisvarda-Ungaria pentru “Cui i-e frică de Virginia Woolf ?” de Eduard Albee la Teatrul Naţional din Tg.Mureş, secţia maghiară, în 1996, premiul pentru cel mai bun spectacol şi premiul pentru regie la Festivalurile de la Galaţi şi Braşov pentru „Audiţia” de Al.Galin, realizat la Teatrul de Comedie Bucureşti, 2005. În aprilie 2010, regizorul Corniuşteanu a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate.
Este realizator al primei “integrale Caragiale” la Naţionalul din Bănie .
Autor, singur sau în colaborare cu Titus Popovici, de scenarii de film, traduceri, colaje, dramatizări după care s-au realizat spectacole sau filme TV sau de cinema.
Membru al Senatului UNITER în două “legislaturi”, 1994-2002.
Membru fondator al Asociaţiei Umoriştilor România (A.U.R.) şi laureat în 1993 şi 1996 cu Premiul naţional de umor pentru spectacole de teatru.
Cavaler al Ordinului Naţional „Serviciul Credincios”.
Secretar general al Convenţiei Teatrale Europene ales la Adunarea Generală de la Nisa – 2005 şi reales la Adunarea Generală de la Craiova – 2007.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS