10.6 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDiamante în moloz

Diamante în moloz

http:http://www.youtube.com/watch?v=7hBqG86YZ18
http:http://www.youtube.com/watch?v=aZRfk2rak1M

Oraşul Craiova are în jur de 200 de case monument istoric, multe dintre ele adevărate comori arhitecturale. Trecerea secolelor a lăsat peste faţadele lor urme adânci, încât azi unele au ajuns adevărate ruine, altele, deşi au revenit proprietarilor de drept, sunt părăsite şi se degradează cu fiecare zi. Puţine dintre ele și-au regăsit strălucirea de altădată, prin grija proprietarilor care le deţin. Altele stau roase de trecerea timpului, ocupate efemer de o lume pestriţă, dar neputincioasă financiar să le restaureze şi administrate de instituţii locale la fel de dezinteresate de întreţinerea lor.
Un astfel de imobil este cel de pe strada Unirii nr. 60 (61), Casa Grigorescu, ticsit de chiriaşi şi din a cărui faţadă trecerea veacurilor a ros nemiloasă. Astfel de monumente au fost condamnate la degradare, prin verdictul de naţionalizare dat în perioada comunistă. „În judeţul Dolj avem 600 de clădiri monument istoric, iar în Craiova aproape 200, cele mai multe dintre ele proprietate privată. Avem monumente istorice atât de categoria A, adică de importanţă naţională, de exemplu Palatul Jean Mihail (Muzeul de Artă), dar şi monumente din grupa valorică B, adică de importanţă regională-locală“, a precizat arhitectul Marcel Berendei, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Dolj.
Nu au o soartă mai bună nici clădirile care au revenit foştilor proprietari doar pe hârtie şi sunt în continuare ocupate de chiriaşi sau sunt libere. Într-o astfel de stare se găseşte imobilul de pe strada Matei Basarab, cunoscutul Han Puţureanu, cel mai mare han al Băniei la sfârşitul secolului XIX. Imobilul, care se întinde pe o suprafaţă foarte mare, 1.450 mp, avea la acea vreme şi cele mai mari depozite, care se întindeau la subsolul clădirii, pe partea de sud-nord. „Hanul Puţureanu a început să fie construit prin anii 1830, atunci au fost ridicate primele clădiri. Ultimul corp de clădire a fost construit între 1883-1887. Era o clădire grandioasă pentru acea vreme în Cetatea Băniei. Hanul a funcţionat până în preajma primului război mondial. Ulterior a fost eclipsat de alte două clădiri impunătoare şi cu aceeaşi destinaţie: hotelul Geblescu – devenit apoi hotelul New York, care avea la parter celebra cofetărie Borănescu, şi Casinul Minerva“, a povestit arhitectul Marcel Berendei.
După naţionalizare, hanul a „adăpostit“ 17 familii, adică peste 50 de persoane. Descendenţii familiei Puţureanu au intrat în prezent în posesia imobilului, dar costurile ridicate de restaurare au aruncat hanul într-o stare deplorabilă. Tencuiala de pe faţadă este complet roasă, vechile elemente decorative de arhitectură sunt măcinate de trecerea timpului. Imobilul este o ruină cârpită grotesc de aşa-zişi investitori-chiriaşi care au montat tocărie din pvc între zidurile roase de igrasie. În interior, clădirea arată și mai jalnic. Geamlâcul, care se întinde de o parte şi alta de-a lungul încăperilor de la etajul superior al clădirii stă să se prăbuşească. Uşile sunt pestriţ colorate, iar ferestrele stâlcite abia se mai ţin în balamale. Culmea ironiei, actualul proprietar, descendent al familiei, este inginer constructor. Deși se încăpăţânează să nu înstrăineze moştenirea, nu are posibilitatea financiară să o restaureze. Prin urmare, încă o bijuterie arhitecturală a Băniei se stinge încet şi sigur. Aceeaşi soartă o au Casa Vrăbiescu de pe strada Unirii, Casa Cănciulescu situată pe strada Simion Bărnuţiu, Casa Hagi Stan de pe strada Constantin Lecca.

Monumente istorice de vânzare

Cunoscute craiovenilor, de-a lungul timpului, ca instituţii de marcă ale oraşului, alte clădiri de patrimoniu sunt acum ferecate şi pustii. Pe frontispiciul lor tronează anunţul „de vânzare“. Din păcate, cumpărătorii nu se arată şi fiecare zi care trece contribuie la distrugerea lor. Şirul exemplelor este lung: imobilul situat la întretăierea străzilor Eugeniu Carada cu strada Simion Bărnuţiu, fosta Casă a Studenţilor, este acum proprietate privată. A fost construită în anul 1890 de un latifundiar al vremurilor, Pleşia. Ca şi monument istoric este cunoscută sub denumirea de Casa Ionel Poenaru. În ultimii ani, a revenit descendenţilor proprietarilor de drept, care au zăvorât-o şi au scos-o la mezat.
Aceeaşi soartă o are şi o impunătoare clădire de pe bulevardul Nicolae Titulescu (fosta Curte de Apel Craiova), Casa Matei Băileşteanu. Construcţia a fost începută în anul 1900 după proiectele unui arhitect italian, lucrările au fost întrerupte pe la 1907, apoi reluate în 1914, iar stilul arhitectural s-a schimbat. Naţionalizarea din anii 1950-1952 a schimbat destinaţia imobilului, clădirea a fost, pe rând, Casa Studenţilor, Palatul Pionierilor şi mai târziu Curtea de Apel Craiova. În perioada din urmă, după ce magistraţii s-au mutat într-un service dezafectat, monumentul istoric a fost părăsit, iar proprietarii vor să-l vândă.
Imensa clădire situată pe strada Mihai Viteazul și cunoscută în oraş drept Băile Publice este şi ea de vânzare. Aici au funcţionat în ultimul an instituţii precum RAADPFL şi Salubritate. Clădirea a fost ridicată în perioada anilor 1880 şi a fost destinată unei bănci. Proasta idee de după naţionalizare, de a amenaja la parterul clădirii băi publice, a dus la şubrezirea monumentului în timp. Actualii proprietari locuiesc în Bucureşti, iar efortul financiar de a o întreține și restaura este prea mare pentru ei. Următorul pas este vânzarea, dar se pare că nu prea există amatori.
Pe lista monumentelor bune de vânzare figurează şi casa Gogu Vorvoreanu de pe strada Fraţii Buzeşti (fosta Curte de Conturi), precum şi clădirea care a adăpostit cu ani în urmă Statistica.

Un destin mai bun

Nu toate clădirile de patrimoniu din Craiova au devenit ruină. Conjunctura vremurilor a făcut ca unele dintre ele să fie mai bine întreţinute, iar viaţa lor prelungită cu zeci de ani. „Avem şi exemple bune, de clădiri care au rezistat în timp. În cazul lor, proprietarul, oricare a fost el, şi-a pus amprenta. Este într-o astfel de situaţie Palatul Prefecturii, situat pe Calea Unirii. Lucrările la această clădire s-au desfăşurat în anii 1907-1913. Se spune că la acea vreme a fost demolat un cartier întreg de magherniţe pentru ridicarea clădirii şi amenajarea pieţei. Într-o stare bună este chiar şi sediul actual al primăriei, construcţie începută în anul 1906 şi continuată în anii 1912-1916. Când nemţii au intrat în Craiova, după bătălia de la Robăneşti, clădirea proaspăt inaugurată le-a plăcut atât de mult că aici şi-au instalat cartierul general. Exemplele pot continua cu Casa Radio, imobil situat pe bulevardul Ştirbei Vodă care a aparţinut regizorului Tudor Mărăscu, ca să nu mai vorbim de Palatul Jan Mihail, actualul Muzeu de Artă, Casa Ramuri – monument datând din 1926, sau actualul Muzeu de Ştiinţele Naturii, care au fost restaurate recent“, a mai spus arhitectul Marcel Berendei, consilier în cadrul Direcţiei de Patrimoniu Dolj.

Drepturi

Proprietarii monumentelor istorice se bucură de o serie de facilităţi, cum ar fi scutirea de impozit pe teren şi clădire, taxe notariale reduse, taxe de autorizare lucrări reduse cu 50%, taxe diverse avize – cum ar fi cel de urbanism – zero. Legea nr. 422/2001- Legea privind protejarea monumentelor istorice le permite acest lucru. „Mulţi dintre proprietarii actuali vin și ne solicită adeverinţe pentru a nu fi încărcaţi la taxe şi impozite pentru că nu au nici o posibilitate bănească să le plătească, ce să mai vorbim de restaurare! Şi pe lângă aceste drepturi, au şi posibilitatea să-şi restaureze proprietatea monument istoric cu fonduri de la Ministerul Culturii şi chiar cu fonduri europene. Trebuie doar să prezinte un proiect bine structurat, dar şi aici ajungem tot la costuri, mulţi dintre descendenţi nu mai au puterea și finanțele strămoşilor lor“, a mai explicat arhitectul Marcel Berendei.

Valori

Principalele criterii pentru ca o construcţie să fie declarată monument istoric sunt: vechimea; raritatea într-o localitate, zonă sau regiune; reprezentativitatea pentru un stil, un curent artistic, o perioadă istorică; valoarea memorială – legată de personalităţi, evenimente sau momente din istorie; valoarea de mărturie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS