21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalPovestea din spatele unei prognoze meteo

Povestea din spatele unei prognoze meteo

Sunt cei din spatele unei prognoze meteo, care muncesc 24 de ore pentru a ne transmite la primele ore ale dimineţii starea vremii. Craiova este centrul de unde se transmite prognoza meteo pentru toată Oltenia. Pentru următoarele trei luni, meteorologii avertizează că vom avea precipitaţii chiar şi până la 70 l/metru pătrat.

„Cine eşti tu, meteorologule previzionist…, şi pe ce bază ne bucuri sau ne întristezi, stricându-ne sejurul la munte sau la mare, sfârşitul de săptămână sau, pur şi simplu, ziua de muncă prin mesajele tale prognostice repetate care nici măcar nu se adeveresc întotdeauna?!“. Aşa îşi începeau cu trei decenii în urmă Ecaterina Ion-Bordei şi Anca Mustăţea, două nume mari în meteorologia românească, prelegerea despre atât de contradictoria şi neînţeleasa, dar absolut necesara prognoză meteorologică. Serviciul Meteorologic Român a fost înfiinţat în iulie 1884, prin decizia Departamentului Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor.
În Oltenia, sunt 19 staţii meteorologice: patru staţii clasice (cu personal), trei staţii meteorologice autonome (fără personal) şi 12 staţii meteorologice automate (cu personal). Toate observaţiile şi măsurătorile efectuate la staţii se transmit la centrul regional de colectare din Craiova (în cazul nostru – n.r.), iar apoi la centrul naţional de colectare de la Bucureşti pentru a intra în fluxul naţional şi, mai departe, în cel internaţional.

Specialiştii de la Meteo Craiova

Pentru a face meteorologie este nevoie, în principal, de cunoştinţe temeinice de fizică, matematică şi de informatică, la care se adaugă multă pasiune. În centrul din Craiova, zece meteorologi, absolvenţi ai unor facultăţi cu profil real-matematică, fizică, studiază datele obţinute, iar apoi tot şirul de date numerice este transpus în vorbe. Stau înconjuraţi de hărţi, de monitoare care preiau date din satelit, de calculatoare ce prelucrează datele introduse, măsurătorile nivelului de precipitaţii. „Fizica ne îngăduie înţelegerea fenomenelor meteorologice, prin matematică se transpun în limbaj ştiinţific (ecuaţii, calcul diferenţial şi integral, algebră liniară, statistică) toate conceptele fizice aplicate atmosferei, iar informatica permite prelucrarea într-un timp mai scurt a datelor reale, introducerea ecuaţiilor în programe specializate (modele numerice) şi realizarea de prevederi (prognoze) meteorologice şi climatologice“, a explicat Cristina Burada, şef Serviciu Regional de Prognoză a Vremii Craiova.

Cum se face o prognoză meteo

Meteorologia a apărut din cele mai vechi timpuri. Încă de la început, oamenii au fost interesaţi de schimbările şi de evoluţia vremii. Implicit, toată existenţa este strâns legată de ceea ce se petrece în atmosferă. „La Craiova, la Serviciul Regional de Prognoză a Vremii este locul unde se «traduce» vremea în termeni şi limbaj accesibili, uşor de perceput de către public pentru toată Oltenia. Prognoza vremii înseamnă, de fapt, determinarea unei stări viitoare a atmosferei, pornind de la ceva ce avem deja, de la imagini radar şi satelitare şi date meteorologice reale măsurate şi observate la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, prelucrate cu ajutorul programelor specializate. De-a lungul timpului, activitatea de meteorologie s-a îmbunătăţit şi s-a diversificat, astfel încât, în prezent, prognoza meteorologică se face utilizând metode şi echipamente de ultimă generaţie. Toată lumea este interesată de cum este vremea în diferite locuri şi pentru diferite perioade de timp, dar, mai ales, de cum va fi vremea. Prognoza sau prevederea vremii reprezintă cea mai importantă aplicaţie practică a meteorologiei, ocupându-se cu analiza şi studiul evoluţiei diverşilor parametri meteorologici – temperatura aerului, presiunea atmosferică, umezeală, vânt, fenomene meteorologice în diferite intervale de timp – pornind de la o anticipaţie de zece minute şi până la şapte, zece zile“, a menţionat Cristina Burada.
Procesul de prevedere a vremii cuprinde o parte de analiză, una de diagnoză şi una de anticipare. În prima fază, se trece la analiza stării atmosferei pentru un set de date observaţionale. Urmează o diagnoză, a stării anterioare pentru a putea determina posibile stări viitoare, ultimul pas fiind prognoza propriu-zisă, ipotezele emise asupra posibilităţilor de desfăşurare a evenimentelor. Prognoza evoluţiei unui sistem de vreme utilizează două clase de metode, statistice şi deterministe, care au la bază prelucrări matematice adecvate ale datelor care caracterizează un număr suficient de mare de stări. „Deoarece necesită prelucrarea de şiruri lungi de date și fiindcă furnizează rezultate cu o aproximaţie destul de mare, metodele statistice, larg utilizate în trecut, servesc în prezent la estimările (şi nu prognozele) de lungă durată (sezoniere) sau la corectarea, detalierea şi exprimarea în termeni de vreme a prognozelor numerice. Prognoza obţinută cu ajutorul modelelor fizico-matematice este exprimată nu în termeni de vreme, ci ca valori numerice ale unor parametri în punctele unei grile“, a adăugat reprezentanta Serviciului regional de prognoză.
Lapoviţă şi ninsoare între 13 şi 15 ianuarie

Vom avea o vreme rece, cu valori în jurul a 0 grade Celsius la amiază şi cu dimineţi în care temperaturile vor coborî izolat până la limita gerului, -10 grade Celsius. În acest sfârşit de săptămână, vremea se va încălzi apreciabil, sfârşitul de săptămână aducând temperaturi maxime în medie de 5…8 grade Celsius şi minime uşor negative. Pe parcursul săptămânii 14 – 20 ianuarie, nu vor fi variaţii termice importante, regimul termic menţinându-se apropiat de cel mediu multianual pentru luna ianuarie. Probabilitatea de precipitaţii (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) va fi mai mare, mai ales între 13 şi 15 ianuarie (www.meteoromania.ro). Pentru perioada ianuarie – martie 2013, în Oltenia normele climatologice se vor situa între următoarele valori: în ianuarie, temperaturile medii între -3 şi 1 grad Celsius, în februarie, -1 şi 1 grad Celsius, în martie, -3 şi 6 grade Celsius. Precipitaţiile: în ianuarie – între 35 şi 65 l/metru pătrat, în februarie – între 30 şi 70 l/metru pătrat, iar în martie – între 35 şi 60 l/metru pătrat.
Vineri, judeţele Olt, Dolj şi Vâlcea au fost sub cod galben de polei, existând toate şansele ca ploile să se transforme în lapoviţă şi ninsori.
Şi în Europa, începând de vineri au apărut o serie de avertizări meteo: Italia pentru vânt, ploaie şi fulgere, Germania pentru vânt şi ninsoare.

În Craiova, în 1970, s-a înfiinţat Centrul de Prevedere a Timpului

Primul director al Serviciului Meteorologic al României a fost Ştefan Hepites. În 1960 -1961, s-a construit sediul central al actualei Administraţii Naţionale de Meteorologie (ANM), locaţia sa fiind şi acum pe șoseaua Bucureşti-Ploieşti, la nr. 97. În Craiova, se găseşte una dintre cele şase sucursale ANM, Centrul Meteorologic Regional (CMR) Oltenia, înfiinţat în 1970 sub denumirea de Centrul de Prevedere a Timpului, şi care funcţionează sub denumirea actuală de la 1 aprilie 1999, data la care a avut loc ultima reorganizare a instituţiei. Nucleul de bază al CMR Oltenia este Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Craiova. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS