Organizarea sub auspiciile revistei de cultură craiovene „Scrisul Românesc“, în ultimul trimestru al fiecărui an, a unor colocvii pe teme literare este deja tradiţie. Manifestările din acest an s-au desfăşurat pe tema Literatura şi sincretismul artelor, ultima dintr-un ciclu de cinci, început cu Multiculturalismul şi continuat în ordine cu Istoria literaturii, Viitorul cărţii şi Cititul.
În Sala Mare a Consiliului Judeţean Dolj din Palatul Prefecturii s-au desfăşurat şi anul acesta Colocviile Scrisul Românesc. Mai mult ca niciodată, prin calitatea participanţilor, numărul acestora şi substanţialitatea comunicărilor ştiinţifice, evenimentul a avut un nivel excepţional.
Pentru a sublinia încărcătura şi diversitatea subiectelor, cât şi pe autori, considerăm că simpla înşiruire a titlurilor susţinute şi a autorilor acestora poate să fie elocventă asupra nivelului şi rafinamentului cultural.
Şi colocviile din anul acesta au fost deschise de iniţiatorul proiectului şi în acelaşi timp redactorul-şef al revistei „Scrisul Românesc“, prof. univ. dr. Florea Firan cu subiectul-corolar Literatura şi sincretismul artelor.
Au urmat în dezbateri personalităţi ale culturii naţionale: academicianul, marele romancier, dramaturg şi eseist Dumitru Radu Popescu cu Femeia sincretică şi bărbatul sincron; decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, fost ministru de externe al României, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, cu un studiu de caz: – Literatura memorialistică şi psihologia puterii; ziaristul şi publicistul George Stanca – Literatura – sincretismul cu presa; preşedintele Filialei Dolj a Uniunii Scriitorilor din România, conf. univ. dr. Gabriel Coşoveanu – Mai multe arte, un singur Spirit; decanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Nicolae Panea – Moarte şi modernitate; cercetător ştiinţific Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu – Gorjan, cel care i-a asigurat lui Brâncuşi asistenţa inginerească la ridicarea Coloanei Infinitului, – Aforistica Brâncuşiană şi artele; directorul Muzeului de Artă din Craiova, Florin Rogneanu – Confesiunile pictorilor.
Apoi o serie de figuri marcante ale diasporei româneşti din America de Nord Dumitru Radu Popa – Sub semnul sincretismului; Carmen Firan – Aromele viitorului; Adrian Sângiorzan – Sincretismul destinelor: Lermontov; Deyan Ranco Brashich – Palate pentru vise mari şi mici; Şerban Centea – Sincretismul Digital – un deziderat, partea a XVII-a din ciclul Cultura Digitală – între agonie şi extaz.
Nu în cele din urmă au participat numeroase cadre didactice din învăţământul superior, critici şi istorici literari, scriitori, directori şi redactori de reviste de cultură: Florentina Anghel – Disensiuni culturale în Buried Child de Sam Shepard; Paul Aretzu – Arta spectacolului; Adrian Boldişor – Sincretismul – Scurtă istorie a termenului; Marian Victor Buciu – Încercare asupra (dez)legării de sincretism artistic şi artizanal; Felicia Burdescu – Arta, artistul în ficţiunea britanică; Cecilia Căpăţână – La început a fost cuvântul; Mihaela Chiriţescu – O artă nu o completează pe cealaltă, ci o desăvârşeşte – literatura wagneriană; Lavinia Coman – Caragiale şi muzica; Geo Constantinescu – Literatura română şi societatea de azi; Mihai Duţescu – Literatura ca artă nesingură; Mihai Ene – „De la musique avant toute chose…“; Viorel Forţan – Impalpabilitatea palpabilului sau dincoace de styx; Ovidiu Ghidirmic – Orfismul – un sincretism primordial; Rodica Grigore – Dansatoarea de Kabuki; Dan Ionescu – Concurenţa artelor; Ioan Lascu – Sincretism, eclectism, metisaj; Constantin M. Popa – Retorica instrumentală; Ion Predescu, Andra Bică – Vocile tragice din cimitirul de la Săpânţa; Gabriela Rusu-Păsărin – Radioul – un univers al sincronismului artelor; Aloisia Şorop – Teatrul, ca un Leviatan seducător; Maria Tronea – Himera „artei totale“; Ştefan Vlăduţescu – Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul; Constantin Zărnescu – Încă şi încă, despre sincretismul artelor.
Subiectele colocviate au apărut publicate integral în revista „Scrisul Românesc“ nr. 10/2012, număr ce a fost dedicat integral evenimentului, urmând, asemenea anilor precedenţi, ca în 2013, cu ocazia viitoarelor colocvii, lucrările din acest an să fie publicate în volum sub formă de antologie.
În ultima parte a manifestării au fost acordate Premiile Scrisul Românesc pe anul 2012: Dumitru Radu Popescu – Premiul Opera Omnia pentru excepţionala activitate literară înscrisă în patrimoniul naţional; Adrian Cioroianu – Premiul „Nicolae Titulescu“ pentru articolele pe teme de istorie publicate în revista „Scrisul Românesc“; Sorana Georgescu-Gorjan – Premiul „Constantin Brâncuşi“ pentru volumul de aforisme „Aşa grăit-a Brâncuşi/Ainsi perlait Brancusi/Thus spoke Brancusi“; George Stanca – Premiul „Petre Pandrea“ pentru eseurile publicate în revista „Scrisul Românesc“; Ion Parhon – Premiul „I. D. Sîrbu“ pentru articolele de critică de teatru publicate în revista „Scrisul Românesc“; Florin Rogneanu – Premiul „Ion Ţuculescu“ pentru articolele din rubrica „Atelier de artist“ publicate în revista „Scrisul Românesc“; Elena Gabriela Lazăra – Premiul „Al. Macedonski – Prima Verba“ pentru Debut în volum – Poezie.
În prima zi a Colocviilor „Scrisul Românesc“ a fost omagiat marele clasic realist, I. L. Caragiale, la 160 de ani de la naştere şi 100 de ani de la trecerea în eternitate, printr-un simpozion (Sala „Nicolae Romanescu“, Primăria Craiova) la care au prezentat comunicări, sub genericul Caragiale – contemporanul nostru, Gabriel Coşoveanu, Florea Firan, Mihai Ene, Ioan Lascu, Mirela Mitu. Au fost lansate cărţile I. L. Caragiale – Teatru, I. L. Caragiale – Proză, Cititul, antologie de Florea Firan.
Geni Macsim, Adrian Andone, Valentin Mihali, actori ai Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, au interpretat scene din comediile D’ale Carnavalului şi O scrisoare pierdută, îndelung aplaudaţi de publicul prezent.
Astfel, „Scrisul Românesc“ s-a înscris în Zilele Craiovei cu două manifestări de amplă valoare spirituală.
