Afaceri cu dedicaţie din bani publici sau scăpări ale legii? Mitropolia Olteniei a avut la dispoziţie milioane de euro din fonduri europene şi guvernamentale pe care le-a împărţit firmelor agreate pentru lucrări de modernizare a mai multor biserici sau case. Şi asta, pentru că regulile după care sunt cheltuiţi aceşti bani le dau posibilitatea beneficiarilor să-şi aleagă practic firmele cu care vor să lucreze.
Cu Dumnezeu înainte la atragerea de fonduri europene! Aceasta a fost deviza după care s-a ghidat Mitropolia Olteniei atunci când a accesat milioane de euro prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Şi bine a făcut, lăudat fie Cel de Sus! Mânaţi de Sfântul Duh, reprezentanţii Mitropoliei şi-au zis că, unde dă Uniunea Europeană, pot şi ei să contribuie cu o sumă modică, după posibilităţile bisericii. Ce mai încolo şi încoace, Prea Înalţii s-au pus pe turnat proiecte europene şi au atras un sac de bani pe care i-au investit după cum au considerat ei de cuviinţă.
Grup restrâns de firme câştigătoare
Marea problemă a cheltuirii acestor bani este legată de transparenţa atribuirii contractelor de achiziţii. Mitropolia aproape că şi-a putut alege singură firmele de construcţii care să modernizeze bisericile şi centrele sociale care au înghiţit milioane de euro. În felul acesta, fondurile au fost împărţite între un număr limitat de firme.
Unul dintre exemple este Biserica „Sfântul Nicolae“ (Belivacă) de pe strada Amaradia din Craiova. Potrivit proiectului, biserica trebuia consolidată, restaurată şi valorificată turistic. Suma disponibilă în proiect a fost de 5,6 milioane de lei, iar contractul de execuţie a fost câştigat de o firmă dintr-un sat din judeţul Prahova, Orsinforest Trans. Aceeaşi firmă a câştigat însă şi contractul de execuţie a centrului social de zi pentru persoane vârstnice, în valoare de peste două milioane de lei. Tot Orsinforest Trans a câştigat şi cea mai bănoasă lucrare pusă la bătaie de Mitropolie, cea de consolidare, restaurare şi refuncţionalizare a Casei Bengescu de pe strada Brestei, în valoare de aproximativ trei milioane de euro. În acest din urmă caz, Orsinforest a preferat să subcontracteze lucrarea către o firmă prietenă din Sibiu, CON-A. În cazul Orsinforest, problema este că, după ce a câştigat contractele, firma este dificil de contactat. Patronată de Ionel Zidaru, firma şi-a schimbat numele în OrsinConstruct Trans, iar la telefoanele cu care figurează în mod oficial la Registrul Comerţului şi la Ministerul de Finanţe nu mai răspunde nimeni. Societatea parcă a intrat în pământ. Şi subcontractorul său, CON-A din Sibiu, nu s-a lăsat mai prejos şi a mai câştigat o lucrare de la Mitropolie, în valoare de peste un milion de euro, pentru consolidarea şi restaurarea Bisericii Mântuleasa de pe strada Calea Unirii.
Dacă ei nu ne cer, nici noi nu facem
Cum se face că două firme din judeţe îndepărtate au aflat de lucrările Mitropoliei? Simplu, pentru că aşa prevăd instrucţiunile privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Problema este că sistemul de achiziţii pe acest program nu se supune legislaţiei prevăzute de OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice. Fiecare beneficiar îşi face propriile criterii de selecţie a firmelor, bineînţeles, respectând nişte principii generale, dar poate jongla cu banii cum doreşte. Bomboana de pe coliva acestor achiziţii este modul în care se face cunoscută existenţa acestor lucrări. Deşi în ghid se vorbeşte despre aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire, despre asigurarea unei publicităţi cât mai largi a oportunităţilor de participare în procesele de atribuire, tot ce trebuia să facă Mitropolia era să trimită o invitaţie de participare la cel puţin trei firme. Acum imaginaţi-vă următorul scenariu. Mitropolia, în calitate de beneficiar, cunoaşte trei firme prietene cărora le trimite invitaţia, iar celelalte societăţi comerciale habar nu au că pot intra în competiţia pentru câştigarea contractelor. Beneficiul prezenţei mai multor firme este evident. Cu cât mai mulţi, cu atât mai mult scade preţul. Ar câştiga şi bugetul european şi cel naţional, dar şi Mitropolia, care ar plăti o cotă de cofinanţare mai mică. Ca să nu fie acuzată de, Doamne fereşte, cine ştie ce interese financiare, Mitropolia a publicat anunţuri de participare pe site-ul propriu şi într-unul din cotidianele cu tiraj redus din Craiova. Şi cam aici s-a oprit, considerând că a făcut suficientă publicitate procedurii de atribuire.
Să fie linişte!
Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia spun că nu au putut interveni în procesul de achiziţie, deoarece este atributul exclusiv al Mitropoliei. „Ghidul a fost făcut de minister prin anii 2008-2009. Tot ce nu este proiect public, nu se face pe OUG nr. 34/2006. Dacă era vorba despre primării sau autorităţi publice, atunci era obligatorie publicarea unui anunţ în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Ei şi-au făcut criteriile, ei au desemnat câştigătorul licitaţiei. Au fost controale de la Bucureşti şi totul este în ordine“, a precizat Marilena Bogheanu, directoarea ADR. Şi Mitropolia spune că nu au fost probleme cu invitaţiile de participare şi că cerinţele legii au fost respectate. „În conformitate cu cerinţele cuprinse în contractele de finanţare, anunţurile privind desfăşurarea achiziţiilor publice au fost publicate în presa scrisă şi postate pe site-ul Arhiepiscopiei Craiovei. Toate proiectele cu finanţare europeană au fost şi sunt derulate de Arhiepiscopia Craiovei cu respectarea strictă a legilor şi reglementărilor în vigoare. În acest sens, instituţia noastră a fost verificată periodic de autorităţile care au în competenţă verificarea derulării proiectelor finanţate prin fonduri europene sau alte fonduri publice“, se arată într-un răspuns trimis de biroul de presă al Mitropoliei pe adresa GdS. Nimeni nu răspunde însă la o întrebare simplă. De ce nu s-a publicat un anunţ de participare într-un cotidian de circulaţie naţională, astfel încât mai multe firme să poată depune oferte? Dacă ar fi să-l credem pe unul dintre câştigători, cotidianul din Craiova cu tiraj redus se citeşte şi la Sibiu. Întrebaţi de unde au aflat de anunţul de participare, reprezentanţii CON-A au spus că din cotidianul din Craiova. „În ceea ce priveşte Biserica Mântuleasa, am aflat de licitaţie din anunţul privind procedura de cerere de ofertă publicat în ziarul Cuvântul Libertăţii din data de 21 octombrie 2010 (nr. 6.382). După publicarea anunţului, am verificat eligibilitatea companiei CON-A de a participa la licitaţie şi, având în vedere că îndeplineam toate condiţiile, am decis să ofertăm lucrarea“, au spus ei. Cât despre colaborarea cu firma Orsinforest Trans la lucrarea de consolidare a Casei Bengescu, cei de la CON-A au spus că au fost contactaţi de către companie, pentru care au lucrat în subantrepriză o parte din lucrări, şi anume consolidarea clădirii.
Facultate de Teologie sau muzeu?
Referitor la această lucrare, trebuie spus că există voci care spun că destinaţia clădirii ar putea pune în pericol proiectul din fonduri europene. Donată Arhiepiscopiei Craiovei de către Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române din Craiova, în clădire ar urma să funcţioneze un muzeu cu obiecte de patrimoniu, un laborator de restaurare obiecte de patrimoniu, unde ar trebui să facă practică 20 de studenţi de la Facultatea de Teologie din Craiova, o bibliotecă de documentare cu săli de lectură şi o sală de conferinţe multimedia. Potrivit fişei proiectului, cel puţin 15 craioveni vor avea „un standard de viaţă mai ridicat datorită creării de noi locuri de muncă în zonă“. Pericolul vine din faptul că oficiali ai Mitropoliei Olteniei au declarat că în această clădire urma să fie mutat sediul Facultăţii de Teologie, ceea ce contravine proiectului. Acum însă, spun că doar o secţie de restaurare va fi amenajată aici.
