Nu am fi scris acest articol dacă primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, nu ar fi depăşit limitele bunului-simţ şi nu ar fi sărit la gâtul jurnaliştilor GdS pentru simplul fapt că-şi fac meseria, aceea de a-şi informa cititorii despre lucrurile de interes public. Reacţia de ţaţă opărită a Olguţei pe pagina sa de Facebook împotriva jurnaliştilor Gazetei de Sud ne-a lăsat un gust amar. Deoarece nu este demn pentru un primar al Craiovei să atace presa, fără argumente, atunci când aceasta este pe cale să dezvăluie încălcări ale legii pe care le comite tocmai primarul oraşului. Vă prezentăm filmul evenimentelor care au determinat-o pe Lia Olguţa Vasilescu să-şi dea din nou în petic. A mai făcut-o ea şi cu alte ocazii, acuzând Gazeta de Sud de vrute şi nevrute, dar acum a atacat însuşi demersul jurnalistic în sine, prin minciună şi dezinformare.
Doamna primar minte. Cu neruşinare. Minte prin omisiune. Şi asta, pentru că Gazeta de Sud a folosit cel mai simplu instrument de obţinere a informaţiilor de interes public, Legea nr. 544/2001, lege care obligă autorităţile publice, care ştim cât de transparente sunt, să facă publice informaţii pe care altfel le-ar ţine ascunse.
GdS a formulat o cerere de informaţii publice în care întreba dacă Primăria Craiova a emis autorizaţie de construire pentru lucrarea de reabilitare a blocului 201E din cartierul Craioviţa Nouă, lucrare efectuată pe baza sponsorizărilor mai multor firme, după cum susţine primăria. Cererea a fost trimisă atât pe adresa Primăriei Craiova, cât şi pe adresa Direcţiei Regionale în Construcţii Sud-Vest Oltenia, instituţia care verifică toate autorizaţiile de construire. Întrebările adresate de GdS celor două autorităţi au fost simple. Am întrebat dacă a fost emisă autorizaţie de construire pentru respectiva lucrare, dacă da, când, dacă nu, de ce nu. Demersul GdS a avut la bază interesul public. Locuitorii Craiovei au dreptul să ştie dacă primăria, prin primarul ei, respectă legislaţia în domeniul urbanistic, atâta timp cât orice craiovean este obligat să obţină autorizaţie chiar şi pentru a-şi îmbrăca balconul în termopan. Ce exemplu ar da primarul craiovenilor dacă lor le cere să respecte legea, dar el o încalcă? Pornind de la mai multe sesizări conform cărora primăria a demarat nelegal lucrările la blocul 201E, GdS a dorit să afle adevărul, lucru care a deranjat-o foarte tare pe Lia Olguţa Vasilescu. Inexplicabil.
Iată ce scria acum două zile pe pagina ei de Facebook, acolo unde petrece mai mult timp decât în primărie. „Mi se pare incredibil… Primăria anvelopează gratuit, din sponsorizări, un bloc pentru a avea datele tehnice ca să poată face caietele de sarcini. Ce credeţi că au făcut «ziariştii» de la un cotidian băsist? Au reclamat firmele respective la instituţiile de control!“.
Olguţa minte. Gazeta de Sud nu a reclamat nici o firmă la instituţiile de control, ci a solicitat informaţii de interes public în mod oficial primăriei şi Direcţiei. Acum din două, una: ori Olguţa şi-a pierdut orice urmă de luciditate şi scoate flăcări pe nas atunci când presa nu o laudă până la epuizare, ori minte cu bună ştiinţă, manipulând opinia publică. Altfel nu se poate explica de ce un primar, care a fost și el cândva jurnalist, poate confunda un demers jurnalistic perfect legitim de obţinere a unor informaţii de interes public cu atacul asupra unor firme. Grosolănia Olguţei este impardonabilă din poziţia de primar pe care o ocupă. Ar mai fi şi a treia variantă: dacă vrei să ascunzi ceva, atunci începi să împroşti cu noroi.
Trebuie spus că Gazeta de Sud a susţinut iniţiativa de anvelopare a blocului 201E din cartierul Craioviţa Nouă. Am prezentat proiectul şi cum vor arăta apartamentele, am vorbit cu oamenii din respectivul bloc. Pentru Craiova, modernizarea blocurilor este imperios necesară, dar trebuie făcută legal. Cum am început însă să punem întrebări legate de costuri, de proceduri, în general întrebări care nu convin primăriei, lucrurile s-au schimbat. GdS a fost acuzată că pune beţe în roate proiectului, totul culminând cu mojicia de pe pagina de Facebook a primarului oraşului.
Interesul poartă fesul
Revenind la încercarea de a afla dacă primăria a încălcat sau nu legea, vreau să vă spun că nu numai primăria tergiversează aflarea adevărului, ci şi Direcţia Regională în Construcţii. Dacă primăria încă se gândeşte ce răspuns să formuleze la o întrebare atât de simplă, Direcţia a dat rău cu nuca în perete. Într-un răspuns trimis pe adresa GdS, ni se spune că informaţia solicitată nu este de interes public. Scurt. Adică, ce ne interesează pe noi, jurnaliştii, dacă primăria a încălcat sau nu legea? Ca să se justifice, Direcţia ne-a aruncat în ochi un ordin, nr. 362 din 2006, al inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, prin care informaţiile cerute de noi nu s-ar încadra într-o anexă a ordinului, deci nu sunt de interes public. Măi, să fie? Chiar aşa? Ca să ne luminăm, am lecturat ordinul cu pricina şi am aflat că Direcţia regională minte prin omisiune. Articolul din ordin care ne-ar împiedica să aflăm informaţia de interes pentru public nu face decât să aprobe o listă cu informaţii de interes public comunicate la cerere, pe baza articolului 6 din Legea privind liberul acces la aceste informaţii. În anexa după care se ascunde ISC sunt înşiruite mai multe tipuri de informaţii supuse comunicării publice, printre care comunicatele de presă, denumirea actelor normative şi, după caz, conţinutul acestora, care stau la baza întocmirii proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, în domeniul de activitate sau constatările şi măsurile dispuse în urma activităţilor de control desfăşurate de inspectoratele judeţene în construcţii, respectiv de Inspectoratul în Construcţii al Municipiului Bucureşti. O altă anexă înşiruie şi informaţiile care nu pot fi făcute publice pe motiv de respectare a principiului confidenţialităţii. Eliberarea unei autorizaţii de construire de către Primăria Craiova, al cărei beneficiar este tot ea, nu poate să încalce un astfel de principiu.
Mai mult, Legea nr. 544/2001 prevede la articolul 1 că „Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul Romaniei. Câteva articole mai jos, legea spune că „autorităţile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal. La articolul 15, legea spune că „Accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public este garantat. Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public“. Ca totul să fie clar, Legea nr. 544/2001 stabileşte şi ce informaţii nu sunt de interes public. În această categorie intră, printre altele, informaţiile din domeniul apărării naţionale, cele privind interesele economice ale ţării, datele personale, datele din cursul anchetelor penale sau disciplinare.
Şi atunci de ce ascunde ISC aceste informaţii? De ce Primăria Craiova, dacă nu sunt lucruri necurate la mijloc, nu este capabilă să răspundă la o întrebare atât de simplă? De ce primarul oraşului atacă în cel mai murdar mod jurnaliştii care pun întrebări? Încheiem cu un extras din Legea nr. 544/2001 pe care funcţionarii statului, indiferent de înălţimea scaunului pe care îl ocupă, nu ar trebui să-l ignore: „Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public“.
Legea 544/2001 Informaţii care nu sunt de interes public
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii;
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părtile implicate în proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
