Fostul combinat chimic din Craiova aproape că a fost ras de pe faţa pământului. Sute de tone de oţel şi inox au fost dislocate şi vândute de Petrom. O firmă se ocupă şi de decontaminarea zonei, din cauză că pe vechile instalaţii se mai găsesc substanţe periculoase. GdS vă arată cum s-a transformat un colos industrial într-un morman de fiare vechi.
Decât să retehnologizeze combinatul şi să facă „infuzie“ de câteva milioane de euro pentru respectarea legislaţiei de mediu, OMV Petrom (proprietarul combinatului) a preferat să treacă anul acesta la demolarea Doljchim din temelii. În numai câteva luni, peisajul s-a schimbat radical în zona fostului combinat. În locul clădirilor şi instalaţiilor industriale au apărut resturi de moloz şi de fier ruginit şi contorsionat. Dacă în vremurile bune ale combinatului aici lucrau câteva mii de oameni, în prezent mai activează la Doljchim doar 66, care ajută la demolare. Până la sfârşitul anului, Doljchim va fi lichidat în întregime.
Milioane de dolari obţinute doar din demolare?
Potrivit unor surse din cadrul Doljchim, din incintă au fost scoase şi urmează a fi extrase zeci de mii de tone de fier vechi, inox, nichel şi alte materiale. Cele mai multe dintre ele ar ajunge pe pieţele emergente din Turcia şi China şi ar fi vândute de către OMV Petrom la preţuri comparabile cu cotaţiile afişate la Bursa de la Londra (London Metal Exchange). Pe 21 august 2012, preţul oţelului pe Bursa de la Londra era de 355 de dolari pe tonă (pentru cumpărători). De asemenea, la aceeaşi dată, cotaţiile nichelului se ridicau la 15.610 dolari pe tonă. După calculele noastre, valoarea veniturilor din demolarea Doljchim ar aduce în vistieria proprietarului de drept câteva milioane de dolari, pe când producţia de îngrăşăminte nu era o activitate profitabilă pentru Petrom. Înainte să se decidă dărâmarea fostului combinat, s-a încercat o negociere cu Ioan Niculae, omul de afaceri care controlează grupul Interagro şi care mai are afaceri în domeniul îngrăşămintelor chimice, în România. Dar negocierile au eşuat, iar Petrom a anunţat că „nu am găsit un investitor serios pentru Doljchim“. Aşa s-a decis ca megaconstrucţiile şi instalaţiile care se întind pe câţiva kilometri să fie tăiate. „Demolarea este o afacere pentru Petrom“, susţin sursele noastre.
Petrom confirmă că se decontaminează zona
La nivel oficial, Petrom nu a dorit să răspundă întrebărilor noastre legate de cantitatea de fier vechi, inox şi alte metale care au fost obţinute din demolarea Doljchim. Compania nu a dorit să precizeze nici cu ce substanţe chimice este contaminată zona. OMV Petrom a preferat doar să anunţe că va continua închiderea Doljchim şi că în zonă se decontaminează. „În concordanţă cu decizia de a exclude activitatea de produse chimice din portofoliul companiei, Petrom continuă procesul de închidere a Doljchim; activităţile de demontare şi decontaminare progresează, cu respectarea standardelor europene de mediu și de siguranță“, au declarat pentru GdS reprezentanţii OMV Petrom. De asemenea, compania nu a dat detalii despre piaţa de desfacere a fierului şi inoxului obţinut din demolarea Doljchim.
Substanţe periculoase
Pe vremea când funcţiona combinatul, oricine a păşit pragul unităţii de producţie de îngrăşăminte putea să observe mirosurile greu de suportat de la substanţe chimice puternice, în special cel de amoniac. Iar cine trecea prin apropiere era lovit din plin de mirosul înţepător care străbătea de dincolo de porţile colosului industrial. La ora actuală, în zonă este prezentă o firmă din Constanţa, Eco Fire Sistems, care se ocupă de decontaminare, iar Remat Călăraşi s-ar ocupa de demolare, potrivit aceloraşi surse. Garda de Mediu Dolj verifică deşeurile rezultate după fiecare mare instalaţie demolată. „Firma de decontaminare este prezentă pentru a verifica dacă există substanţe periculoase rămase pe instalaţiile care sunt dezafectate şi urmează a fi demolate. Când se finalizează dezafectarea unei instalaţii la Doljchim, noi verificăm, vedem ce deşeuri au existat, dacă sunt sau nu deşeuri periculoase. Şi plăcile de azbociment sunt considerate deşeuri periculoase şi ele se duc într-un depozit“, a declarat Ileana Şerban, inspector-şef al Gărzii de Mediu Dolj. Ea a adăugat că, recent, s-a început demolarea a încă patru instalaţii importante de la Doljchim, iar la finalul operaţiunii se va şti ce substanţe periculoase s-au găsit. Surse care doresc să îşi păstreze anonimatul susţin că în interiorul Doljchim ar exista o serie de încăperi în care se găsesc diverse substanţe toxice rămase de pe vremea când se produceau îngrăşăminte la Doljchim. Cele mai cunoscute produse ale combinatului erau amoniacul, azotul, ureea, azotatul de amoniu, metanolul etc.
Cum a decurs restructurarea Doljchim
La sfârşitul lui 2009, OMV Petrom a întrerupt funcţionarea instalaţiilor de amoniac şi azotat de amoniu. Pe 1 noiembrie 2010, compania a informat autorităţile de mediu că a întrerupt definitiv funcţionarea tututor instalaţiilor poluante din fabrică și că au mai rămas în funcţiune doar 13 instalaţii, care nu necesitau autorizaţii de mediu integrate. Tot în 2010, circa 10.000 de oameni au părăsit compania craioveană. În 2011 s-a stabilit un program de demolare, directoarea Petrom, Daniela Gheorghe, afirmând că la Doljchim se va face, pe lângă demolare, şi curăţare a zonei, respectiv decontaminare.
