3.9 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalRăzboiul fiarelor

Războiul fiarelor

Primăria Craiova nu a fost în stare ani buni să atragă fonduri gratuite de la guvern de 1,8 milioane de lei pentru modernizarea Grădinii Zoologice din Parcul „Romanescu“, în timp ce autorităţile din Slatina au atribuit deja contractul unei firme, ce-i drept, în urma unei licitaţii suspecte.

În anul 2007, guvernul a decis să aloce fonduri pentru modernizarea a 14 grădini zoologice din ţară, în aşa fel încât acestea să atingă standardele europene de mediu cerute. Valoarea totală a investiţiilor era la acel moment de 130 de milioane de lei (aproximativ 38 de milioane de euro). Finanţarea era asigurată în proporţie de 75% de la bugetul de stat, iar restul de 25% urma să fie asigurat de autorităţile locale.
Potrivit actului normativ aprobat de guvern (HG. nr. 1500/2007), erau vizate la acel moment Grădinile şi Parcurile Zoologice din Oradea, Braşov, Reşita, Turda, Craiova, Pădurea Gârboavelor, Hunedoara, Târgu Mureş, Slatina, Ploieşti, Rădăuţi, Timişoara, Bârlad şi Râmnicu Vâlcea.
În prezent, majoritatea acestor grădini şi parcuri au obţinut fondurile de la guvern, administraţiile locale au alocat banii de la bugetul local, iar modernizarea şi reconfigurarea acestora a şi demarat.  Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Craiova. „În anul 2007, în luna decembrie a existat o hotărâre prin care Ministerul Mediului a decis să dea bani pentru lucrările de reamenajare a Grădinii Zoologice din Craiova, alături de altele din ţară. Noi urma să primim 1,8 milioane de lei, adică 75% din totalul costurilor, restul urmând să fie suportat de primărie, adică 600.000 de lei. Atunci s-a făcut proiectul privind modernizarea şi extinderea parcului zoo, s-a întocmit studiul de fezabilitate, s-au stabilit indicatorii tehnico-economici conform preţurilor de la acea dată. Astfel întocmită, documentaţia a fost trimisă la minister“, a explicat Ion Petre, directorul RAADPFL, regia care are în administrare Grădina Zoologică din Craiova.

Primăria nepăsătoare faţă de modernizarea de la Zoo

La peste cinci ani de la decizia guvernului, Grădina Zoologică este departe de standardele europene. Animalele sălbatice trăiesc în condiţii mizere, înghesuite în cuşti de doar câţiva metri pătrați. De un mediu de viaţă cât mai apropiat de cel natural nici vorbă, şi asta din vina administraţiei locale, care fie din indolenţă, fie că are alte planuri nu se sinchiseşte de câteva zeci de specii de animale sălbatice, câte sunt la Zoo. Dar nici de craioveni, cărora le oferă spre încântare animale chinuite, ţinute în condiţii improprii de viaţă. „Avem la Grădina Zoologică 52 de specii animale şi păsări şi 253 de exemplare. Într-adevăr, condiţiile nu sunt dintre cele mai bune, fiindcă rezervaţia aşa a fost gândită la momentul construirii ei. Spaţiile sunt mici, improprii. De exemplu, un urs are nevoie de un spaţiu de cel puţin 600 mp, o familie de feline – de 900 mp cel puţin, acvila tot aşa, ori în cuşca actuală nici nu-şi poate deschide aripile“, a spus Ion Petre, directorul RAADPFL.
De ce s-a ajuns aici? Pentru că primăria, mai precis angajaţii de la Compartimentul de mediu, au jucat ping-pong fie cu studiul de fezabilitate, fie cu banii alocaţi de la bugetul local, fie nu le-a păsat să depună documentaţia la Minister. Când a existat studiul de fezabilitate, banii nu au fost prinşi în buget, când s-au găsit bani de la buget, studiul de fezabilitate nu a fost reactualizat pentru asigurarea cadrului legal de finanţare a obiectivelor de investiţii. Prin urmare, Ministerul Mediului a returnat proiectul în 2009, apoi în 2010, iar proprietarul s-a uitat lung după bani. În 2011 şi 2012, banii nu au fost prevăzuţi în bugetul local. „Din păcate, cei de la primărie nu au depus diligenţa cuvenită pentru obţinerea fondurilor şi demararea proiectului. Sperăm ca acum, în iunie, când va fi rectificare de buget, banii să fie prinşi, documentaţia necesară există şi pleacă imediat către minister. Dacă totul este bine, putem obţine finanţarea până în toamnă şi demarăm lucrările“, speră Ion Petre.
Reprezentanţii primăriei au fost evazivi în explicaţii. „Documentaţia privind modernizarea Grădinii Zoologice din Craiova se află la Ministerul Mediului. Este vorba despre un proiect finanţat de minister în proporţie de 75%, diferenţa urmând să fie suportată de la bugetul local. În prezent, la nivelul Primăriei Craiova se are în atenţie alocarea de fonduri pentru cofinanţarea acestui proiect“, a precizat Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.

Grădină de un milion de euro la Slatina

În timp ce la Craiova, autorităţile au băgat capul în nisip ca struţul, că tot vorbim de animale, Slatina, oraş cu o populaţie mai mică decât cartierul Craioviţa Nouă, a primit deja banii, a organizat licitaţia şi a semnat şi contractul cu firma câştigătoare. Nu numai că Slatina a luat-o iar înaintea Craiovei, dar şi suma pe care a primit-o (aproximativ 750.000 de euro) este dublă faţă de aceea care ar trebui să revină Băniei. Edilii din Slatina au făcut rost şi de bani pentru cofinanţare, circa 250.000 de euro. Licitaţia organizată de Primăria Slatina este însă suspectă. Potrivit anunţului de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în septembrie anul trecut, primăria scotea la licitaţie lucrarea de reabilitare şi modernizare a Grădinii Zoologice din Slatina. „Acest contract are drept scop elaborarea proiectului tehnic și executarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a Grădinii Zoologice din Slatina. Elaborarea proiectului tehnic și executarea lucrărilor au ca obiectiv amenajarea spațiilor pentru expoziție animale, amenajare clădiri auxiliare, reabilitare utilități, sistematizare cursuri apă, amenajare alei, amenajări exterioare grădinii zoologice. De asemenea, va fi dotată cu mobilier urban. Ofertantul va elabora proiectul tehnic necesar execuției lucrărilor de reabilitare, va obține toate avizele necesare eliberării autorizației de construire, va verifica proiectul tehnic, va elabora documentația pentru proiectul tehnic și detaliile de execuție, lista cu cantitățile de lucrări însoțită de antemăsurătoarea care a stat la baza stabilirii cantităților de lucrări. Ofertantul va executa lucrările în baza proiectului tehnic elaborat și aprobat de autoritatea contractantă“, se arată în anunţ. Valoarea estimată a contractului a fost de 4,3 milioane de lei plus TVA, dintre care 75% proveneau din fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar restul – de la bugetul local al oraşului. La atâţia bani, am fi crezut că firmele de construcţii se vor duela în oferte, situaţie de pe urma căreia ar fi putut profita şi Primăria Slatina, deoarece competiţia ar fi redus costurile. Nu a fost aşa. O singură societate s-a înscris, Cafmin SRL din Slatina, despre care presa locală a scris că ar fi firma de casă a administratorului public al oraşului, Minel Prina, şi a fostului primar PDL, Darius Vâlcov, care a sărit recent în barca PSD. Din această cauză, nici preţul la care s-a semnat contractul nu a scăzut prea mult, ci doar aşa, de ochii lumii, să lase impresia că s-a negociat. De la 4,3 milioane de lei, contractul a fost semnat pe suma de 4,29 milioane de lei. Presa locală a scris că SC Cafmin SRL este o firmă abonată la bani publici, câştigând contracte de zeci de milioane de euro de la Primăria Slatina în ultimii ani. Contactat telefonic, Minel Prina a declarat că primăria a reuşit să obţină proiectul prin insistenţă. „Am avut un proiect bun şi un om care a stat pe capul lor la minister. Dar să nu credeţi că ne-au dat prea mulţi bani. Din partea lor, care se ridică la patru milioane de lei, ne-au aprobat pentru acest an doar 100.000 de lei“, a spus Prina. Cât despre legăturile cu firma Cafmin, el a precizat că acest lucru nu este adevărat. „Credeţi că pot acoperi eu gura cuiva? Nu am nici un interes cu firma asta. Nu mă întrebaţi pe mine de ce a venit singură la licitaţie. Probabil unul dintre criteriile care le-a îndepărtat pe celelalte firme a fost faptul că indicatorii financiari au fost calculaţi la un preţ de 3,7 lei pentru un euro. Să vedem cum se va descurca în această situaţie. Acum, fiecare pasăre pe graiul ei piere“, a spus Prina. GdS a încercat să obţină un punct de vedere şi de la reprezentanţii Cafmin, dar secretara a spus că patroana, Ţiganu Loredana Minodora, nu este în firmă şi nu poate fi contactată.

Contestaţie respinsă pe formă, nu pe fond

Suspiciunile asupra licitaţiei sunt întărite şi de un răspuns al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Firma Eco Via din Bucureşti a contestat la CNSC caietul de sarcini, spunând că oferta impune cerinţe restrictive, că documentele puse la dispoziţie sunt insuficiente şi că nu se pot face calcule estimative. CNSC a luat în discuţie contestaţia şi a respins-o pe motiv că a fost tardiv formulată. CNSC nu contestă însă cele sesizate de firma din Bucureşti, spunând în finalul deciziei sale că nu a analizat fondul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS