24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalCavalerii gropii de gunoi

Cavalerii gropii de gunoi

Scandalul dintre autorităţile locale şi cele judeţene pe marginea masterplanului de deşeuri pare să fi fost un război într-un pahar cu apă. Ani de-a rândul şi-au strigat în faţă unii altora incompetenţa şi s-au acuzat că lasă judeţul fără zeci de milioane de euro, fiecare încercând să iasă în faţa opiniei publice ca personajul pozitiv. Aşa cum se întâmplă de fiecare dată, dreptatea este undeva la mijloc, iar soluţiile, la îndemâna celor care se bat cu pumnul în piept încercând să demonstreze cum se jertfesc ei pe altarul bunăstării judeţului.

Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, a fost cel care a dezgropat securea războiului. El i-a acuzat pe reprezentanţii consiliului judeţean că tergiversează depunerea documentaţiei pentru aprobarea masterplanului de deşeuri din judeţ, proiect de aproape 50 de milioane de euro, finanţat majoritar din fonduri europene. Giugea le-a reproşat adversarilor săi că nu sunt în stare să depună dosarul la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Mediului şi că proiectul conţine o serie de greşeli care se întind pe 80 de pagini. Prefectul a avertizat acum câteva luni că ministrul mediului este foarte nemulţumit de mersul lucrurilor şi că judeţul riscă să piardă banii dacă proiectul nu avea să fie depus până la 1 septembrie. În replică, oficialii CJ Dolj i-au spus că nu ştie despre ce vorbeşte şi au încercat să atenueze efectul acuzaţiilor spunând că nu numai ei sunt de vină pentru întârziere.

Primăria Craiova vrea tarlaua ei

Consiliul judeţean este în război nu numai cu Prefectura Dolj, ci şi cu Primăria Craiova, căreia nu-i convin condiţiile impuse în masterplan. Cele mai mari nemulţumiri exprimate de primar de-a lungul timpului sunt transformarea oraşului în groapa de gunoi a judeţului şi posibila venire a unui alt operator care să colecteze gunoiul din Craiova şi, implicit, să scoată de pe piaţă actuala societate de salubritate deţinută de consiliul local. Antonie Solomon spune că pentru a rămâne în ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, titulara proiectului pentru deşeuri, din care fac parte toate localităţile din Dolj – n.r.), primăria solicită o derogare de la masterplan prin care activitatea de salubritate să nu fie scoasă la licitaţie. Solomon a aruncat pisica avertizând că venirea unei firme private va duce la creşterea preţului pentru populaţie. Într-un interviu acordat recent GdS, primarul a ameninţat că ia în calcul ieşirea municipalităţii din ADI, ceea ce ar echivala practic cu respingerea masterplanului şi pierderea banilor.

Care este, de fapt, realitatea

Tot zbuciumul oficialilor olteni se naşte din interesele financiare pe care le au. Directoarea Organismului Intermediar Craiova din cadrul Autorităţii de Management POS MEDIU, Denisa Buzatu, a declarat pentru GdS că nimeni nu trebuie arătat cu degetul pentru întârziere şi că există soluţii pentru problemele ridicate. „Nu se poate arăta cu degetul nici preşedintele CJ, nici primarul. Într-adevăr, proiectul este întârziat, putem spune că suntem în ceasul al doisprezecelea şi ceva“, a spus Buzatu, care a lămurit şi problema tarifului şi a operatorului de salubritate. „Sunt două variante permise: cea cu tarif unic sau cea cu tarif diferenţiat, acolo unde, în funcţie de numărul de locuitori, se face o analiză de suportabilitate a preţului. Există o aplicaţie care conţine strategia de tarifare pe 49 de ani, cât prevede proiectul“, a spus Buzatu, care a precizat că tarifele sunt stabilite de ADI. Ea a spulberat şi mitul operatorului unic, hrăpăreţ, care înşfacă banii populaţiei. „Se pot contracta mai mulţi operatori“, a spus directoarea POS Mediu Craiova. De exemplu, la Slatina, acolo unde masterplanul de deşeuri a fost deja implementat, au fost selectaţi prin licitaţie nu mai puţin de cinci operatori.

Răbdare ministerială

Termenul de 1 septembrie dat de ministrul mediului pentru depunerea proiectului modificat a expirat de mult. Dar cum în România lucrurile merg şi aşa, oficialii doljeni au fost aşteptaţi, iar minunea s-a întâmplat acum câteva zile. „CJ a trimis varianta revizuită a proiectului, iar acum este în evaluare. Nu ştim cât va dura, pentru că este un proiect complex. Acum depinde de cât de bună este această variantă de proiect. Să sperăm că până la 15 ianuarie va intra la aprobare“, a declarat ieri Denisa Buzatu. Cu câteva săptămâni în urmă, directoarea POS Mediu avertiza că nu mai este timp pentru implementarea proiectului. „Dacă proiectul nu se aprobă până la sfârşitul anului, nu mai este timp pentru implementare. Ministerul va trebui să spună la un moment dat când se va întâmpla asta“, a precizat Buzatu, care şi-a păstrat optimismul, spunând că nici un masterplan de deşeuri din ţară nu a fost respins până acum.

Ce câştigăm dacă se aprobă masterplanul

Implementarea proiectului va crea un sistem de management al deşeurilor în cele 111 localităţi din judeţul Dolj, care nu ar putea fi realizat cu fonduri locale. Principalele investiţii vor fi construcţia unei staţii de sortare şi a unei staţii de compostare în Craiova, în incinta depozitului de deşeuri de la Mofleni, pe care altfel municipalitatea ar trebui să le construiască din banii ei, construcţia a patru staţii de transfer la Băileşti, Calafat, Dobreşti, respectiv Filiaşi, construcţia a două staţii de compostare suplimentare la Calafat şi Dobreşti. De asemenea, proiectul prevede construcţia şi reabilitarea a 1.156 de platforme de precolectare stradale, din care 1.025 în mediul rural, închiderea a opt depozite neconforme din mediul urban: Filiaşi – un depozit; Calafat – un depozit; Băileşti – două depozite; Segarcea – două depozite; Bechet – un depozit; Dăbuleni – un depozit.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII