22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalScrisul Românesc 100

Scrisul Românesc 100


Colocviile     
Devenite tradiţionale după cinci ani, Colocviile Scrisul Românesc din 2011, având ca temă Cititul, consecutive ca semnificaţie celor din 2010 dedicate Viitorului cărţii, şi‑au desfăşurat lucrările pe 8 decembrie curent în marea sală a Consiliului Judeţean Dolj din palatul Prefecturii craiovene.
La deschiderea Sesiunii ştiinţifice au participat şi au adresat oaspeţilor cuvinte de salut şi au prezentat aspecte din viaţa cultural-artistică şi ştiinţifică a Craiovei: Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj şi Daniela Tarniţă, preşedinta Comisiei de Cultură, Educaţie şi Învăţământ – Consiliul Judeţean Dolj. Florea Firan, director al editurii Scrisul Românesc şi redactor-şef al revistei cu titlul omonim, iniţiatorul manifestărilor culturale desfăşurate sub această egidă, a prezentat comunicarea Cititul. De ce citim? Cum citim? Ce citim? Efectele cititului, în contextul în care luna decembrie 2011 este luna în care seria nouă a revistei apare a o suta oară.
Dintre cei 42 de autori,  cu un număr egal de comunicări, şi-au susţinut punctele de vedere în plenul sesiunii Colocviilor Scrisul Românesc ediţia 2011 următorii: Adrian Cioroianu – Ce (cum, unde şi pe ce) citim; Gabriel Coşoveanu – Cititul – foloase şi ponoase; Ovidiu Ghidirmic – Lectură şi comprehesiune; George Stanca – Cititul ca lectură; Ioan Lascu – Cât citim, cât scriem?; Constantin M. Popa – Lectură şi interpretare; Marian Victor Buciu – Cititul. În Cehov; Paul Aretzu – Poveste despre scris şi citit; Gabriela Rusu-Păsărin – Cartea – o problemă de opţiune sau de ce să mai citim?; Horia Dulvac – Cititul – traiecte ale frivolităţii; Maria Tronea – Cărţile – „grădina lăuntrică“; Rodica Păvălan – Lectura – între tradiţie şi modernitate.

Lansări de carte
A doua zi, pe 9 decembrie, în sala „Nicolae Romanescu“  a Bibliotecii Judeţene „Alexandru și Aristia Aman“ din Craiova, un numeros public „degustător“ de cultură a asistat la lansarea volumelor:  Irina Mavrodin – Începutul / Le commencement; Sorana Georgescu-Gorjan – Aşa grăit-a Brâncuşi / Ainsi parlait Brancusi / Thus spoke Brancusi; Dumitru Radu Popescu – Pastorul saşilor; Adrian Cioroianu – Epoca de aur a incertitudinii; Viitorul cărţii, antologie întocmită şi prefaţată de Florea Firan.
Despre autori și cărțile lansate au vorbit Cezar Avram, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Daniela Tarniță, Emil Boroghină, Ioan Lascu, George Stanca și Constantin M. Popa.

Premii şi diplome

După sesiunea de auto­grafe acordate de autori pe cărţile proaspăt lansate a urmat decernarea premiilor Scrisul Românesc pe anul 2011: Adrian Cioroianu – Premiul „Petre Pandrea“ pentru eseurile publicate în revista Scrisul Românesc; Paul Aretzu – Premiul „Şerban Cioculescu“ pentru volumul de critică literară Jurnal de lecturi; Mircea Pospai – Premiul „Gib I. Mihăescu“ pentru volumul Tudor Gheorghe  în umbra menestrelului.
Premiile au fost urmate de acordarea diplomelor de excelenţă: Adrian Voinea – pentru activitatea deosebită de manager şi protector al culturii; George Stanca – pentru activitatea deosebită în domeniul publicisticii; Florin Rogneanu – pentru susţinerea cu continuitate în revista Scrisul Românesc a rubricii Atelier de artist; Claudia Miloicovici pentru machetarea artistică a cărţilor editate de Scrisul Românesc.

Seria nouă – 100

În decembrie 2011, Revista Scrisul Românesc, serie nouă, a ajuns la numărul 100.  Fiecare număr al publicaţiei a devenit o sinteză între tradiţie şi modernitate, a reflectat spiritul din zona geografică, istorică şi cultural-artistică a Olteniei, înscriind-o în sfera culturii naţionale cu reverberaţii în universalitate.
De la început, revista a reuşit să apară cu sprijinul unui colegiu editorial prestigios şi activ alcătuit din personalităţi de primă mărime din ţară şi diaspora, cu colaboratori recunoscuţi, autori de cărţi importante, premiate de Academia Română şi Uniunea Scriitorilor, profesori universitari, critici şi istorici literari cu experienţă imprimând un stil şi un spirit de modernitate prin abordare şi interferenţe culturale.
Apariţia neîntreruptă a revistei, păstrarea obiectivelor fundamentale, între care multiculturalismul, interculturalitatea, care o particularizează faţă de alte publicaţii româneşti, susţinerea rubricilor cu continuitate, devenite tradiţionale, de aceiaşi autori (Irina Mavrodin – Exerciţii, Gabriel Coşoveanu – Carte eveniment, Adrian Cioroianu – O idee, Ovidiu Ghidirmic – Confruntări, Ioan Lascu – Actualitatea capodoperei, Dumitru Radu Popa – Din partea cealaltă, Cecilia Căpăţînă – Cum vorbim, cum scriem, Dumitru Radu Popescu – Scrisori, Marian Victor Buciu – Obsesii, Virgil Nemoianu – Note de lectură, Şerban Centea – Reflecţii şi reflexii, Ion Parhon – Teatru, Timotei Ursu – Decupaje, Florin Rogneanu – Atelier de artist etc.), au constituit de fapt structura publicaţiei, pentru care Scrisul Românesc şi-a dobândit un loc distinct în peisajul revuistic românesc.
Editorialele, semnate întotdeauna de redactorul-şef Florea Firan, au avut în prim- plan personalităţi de primă mărime din cultura românească legate într-un fel sau altul de Craiova şi zona Olteniei, dar şi scriitori români din diaspora precum Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Pius Servien, George Uscătescu, Vintilă Horia, Andrei Codrescu, Alexandru Busuioceanu, Alexandru Ciorănescu, Norman Manea, Nina Cassian ş.a.
Anual, revista a acordat premii celor mai valoroşi şi fideli colaboratori şi a desfăşurat concursuri de debut în volum la poezie, proză, teatru, eseu, câştigătorilor publicându-li-se manuscrisele sub egida Scrisul Românesc: Mihai Ene, Silviu Gongonea, Petrişor Militaru, Cosmin Dragoste, Cornel Paiu, Simona Elena Popescu ş.a.
Multe texte publicate, în timp, în Scrisul Românesc au devenit substanţa unor cărţi editate ulterior sub semnătura unor autori importanţi între care Irina Mavrodin, Monica Spiridon, Adrian Cioroianu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Dumitru Radu Popa, Petre Rado, Ovidiu Ghidirmic, Nicolae Panea, Marian Victor Buciu, Gabriel Coşoveanu, Ion Buzera, Ioan Lascu, Cecilia Căpăţînă ş.a.
Din traficul de pe site-ul revistei poate fi observat faptul că publicaţia este citită de un mare număr de iubitori de cultură din ţară, dar şi din New York, Paris, Roma, Madrid, Londra, München, Bruxeles, Tel Aviv, Montreal, Toronto, Philadelphia, Tokio etc.
Revista continuă să apară cu sprijinul Trustului de Presă Media Sud din Craiova, manager Adrian Voinea, un adevărat protector al culturii.
Apariţia revistei în prezent, cu temere accentuată în viitor, devine tot mai dificilă, speranţa în sprijinul autorităţilor care ar trebui să-l dea, din păcate, aproape că nu se întrezăreşte. Dar să fim optimişti! Orice aniversare este un prilej de a fraterniza în bucurie și speranță – menționa Florea Firan.

Corolar
Profesor universitar Daniela Tarniţă a înmânat redactorului-şef al revistei Scrisul Românesc, Florea Firan, Diploma de Excelenţă a Consiliului Judeţean Dolj:„Revistei Scrisul Românesc cu prilejul apariţiei numărului 100 al seriei noi, pentru activitatea deosebită în promovarea  culturii româneşti în plan naţional şi universal“, semnată de Ion Prioteasa, președintele consiliului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS