Persoanele care fac parte din categoria şomerilor de lungă durată au ajuns să se declare analfabete ca să nu mai fie obligate să participe la cursurile de recalificare şi pentru a beneficia de venitul minim garantat
În judeţul Dolj, multă lume s-a obişnuit cu pomana. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj, situaţie întărită şi de o statistică recent întocmită de Agenţia de Prestaţii Sociale, conform căreia 228.000 de doljeni beneficiază sub o formă sau alta de ajutor de la stat. Discuţiile s-au purtat la ultima şedinţă din acest an a Comisiei Interregionale pentru Probleme cu Şomerii (CIPS), care a avut loc la Craiova, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor, societăţilor şi ONG-urilor care implementează, în zona Sud-Vest Oltenia, proiecte cofinanţate de Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!“, domeniul major de intervenţie: „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare“.
Goana după venitul minim garantat
Cei de la AJOFM Dolj au precizat, în cadrul şedinţei, că se confruntă în ultima perioadă cu situaţii inedite: din ce în ce mai mulţi şomeri de lungă durată se declară analfabeţi pentru a nu mai fi obligaţi să participe la cursurile de recalificare profesională. „Situaţia este cât se poate de reală. Au fost persoane care s-au dus la notar şi au dat o declaraţie pe propria răspundere că nu au făcut nici un an de şcoală şi că nu ştiu să scrie şi să citească. De ce? Vor să obţină acel venit minim garantat dat de Legea nr. 416/2001 pentru a beneficia şi de asigurare gratuită de sănătate. În Dolj, multă lume s-a obişnuit cu pomana“, susţine Aurora Tiribeja, director executiv al AJOFM Dolj.
Cum se ajunge aici? Pentru a se putea încadra în condiţiile Legii nr. 416/2001, şomerii care nu mai beneficiază de indemnizaţie, dar sunt încă monitorizaţi de AJOFM, trebuie să facă dovada că nu au refuzat participarea la cursurile de recalificare profesională organizate de Agenţie. Iar pentru asta au nevoie de o adeverinţă eliberată de AJOFM. „Conform legii, cursantul trebuie să aibă studii gimnaziale începute. Cu alte cuvinte, trebuie să fi făcut măcar o clasă, altfel nu-l putem obliga să participe la cursuri. Venind cu acea declaraţie notarială, cum că nu ştie să scrie şi să citească, el nu poate participa la cursuri şi astfel primeşte acea adeverinţă. În baza ei, primăriile de care aparţin întocmesc dosarele pentru venitul minim garantat, însă ştim cu toţii cum se fac anchetele astea sociale. Noi când îi luăm la bani mărunţi pe aceşti aşa zişi analfabeţi, brusc încep să-şi mai aducă aminte că au făcut două-trei clase sau chiar mai multe“, a explicat Aurora Tiribeja. „Trebuie să-i facem pe aceşti oameni să muncească, pentru că nu este normal ca o persoană care nu a contribuit nici măcar cu un leu la bugetul de stat, care nu are o zi pe cartea de muncă şi nu a plătit pentru ajutorul de şomaj sau pentru sănătate să primească bani“, a adăugat directorul executiv al AJOFM Dolj.
Şomerii cer să nu fie angajaţi
O altă situaţie scoasă în evidenţă de cei de la Agenţia Judeţenă pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj este legată de persoanele care refuză angajarea, pe baza repartiţiei eliberate de AJOFM, chiar dacă astfel pierd indemnizaţia de şomaj. „Am avut situaţii în care şomerii au primit repartiţie pentru un loc de muncă, în calificarea pe care o aveau, dar s-au rugat de angajatori să specifice că nu corespund“, a dezvăluit Aurora Tiribeja, director executiv al AJOFM Dolj.
Şedinţa Comisiei Interregionale pentru Probleme cu Şomerii a avut ca scop identificarea problemelor comune întâmpinate de instituţii şi de organizaţiile implicate în implementarea proiectelor cu fonduri europene. „Discuţiile s-au axat pe găsirea instrumentelor de control pentru detectarea şomerilor care fac parte din mai multe proiecte în acelaşi timp. Singura posibilitate prin care se poate rezolva în totalitate problema, în timp real, este realizarea unei aplicaţii software sau crearea unei funcţii suplimentare a aplicației Action Web, care reprezintă singura bază de date la nivel naţional ce conţine informaţii despre grupurile ţintă pentru diferitele proiecte finanţate prin POS-DRU. O altă soluţie, locală, ar fi ca toţi beneficiarii proiectelor cofinanţate FSE să solicite organismului intermediar informaţii despre persoanele care sunt identificate în mai multe proiecte în acelaşi timp“, a precizat Tania Levcenco, preşedinte CIPS, aducând ca argument Legea nr. 76/2002, care precizează că şomerii „pot beneficia de servicii de formare profesională gratuite, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă“. „De aceea, furnizorii trebuie să identifice în permanenţă modalităţi prin care să stimuleze participarea şomerilor la programele care le sunt dedicate“, a adăugat Tania Levcenco.
