22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalPionierii artei din Craiova

Pionierii artei din Craiova

C. D. Fortunescu a ţinut o evidenţă clară a pionierilor artei din Craiova. El însuşi un pionier al culturii din oraşul nostru, a avut grijă să lase moştenire mărturii despre nişte artişti desăvârşiţi cu care a împărţit veacurile trecute.

Pictura şi sculptura noastră mai veche „numără câteva nume de artişti de prin părţile noastre, craioveni de naştere chiar; nu putem cita însă nici unul care să se fi legat statornic de oraşul nostru, opera sa plămădindu-se şi creându-se în şi din atmosfera lui locală“. Craiova nu îndeplinea condiţiile prielnice, mediul favorabil şi răsplătitor al creaţiei artistice – asta o recunoaşte chiar profesorul Fortunescu.
Însă, primii oameni ai începuturilor modeste a ceea ce poate fi numit „gust artistic“ al Craiovei au fost dascălii de caligrafie şi desen. Un Costache Lecca, profesorul de desen al Şcolii Centrale din Craiova între anii 1836 şi 1846, pictor de valoare şi tipograf, Mihail Popp şi Theodor Aman, persoane care s-au străduit să-l egaleze în acest domeniu de activitate. Un Carol Diel, un Isidor Selăgianu, un Constantin G. Stravolca sau Nicolae Rădulescu, Iuliu Goşanec, Ion I. Stăncescu şi Oprişan Rădulescu, laolaltă cu Alexandrina Eliescu, au fost cei cărora li se datorează imboldurile şi realizările artistice de la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui de-al XX-lea.
Sculptura, din păcate, nu a fost prea roditoare în acele vremuri. „Propuneri de a se ridica cutare monument or bustul cutăruia nu ne-au lipsit; subscripţii publice s’au făcut destule în acest scop; dar banii strânşi s’au dus în casa vreunui club politic, or au intrat în punga vreunui pirat al presei de provincie“. Un absolvent al Academiei din Veneţia, totuşi, răsărea ca sculptor: Eraclie Hagiescu.
Pe lângă vechiul liceu al Craiovei, astăzi Colegiul Naţional „Carol I“, prin maeştrii săi de desen, a contribuit într-o însemnată măsură la îndrumarea tinerilor spre artele frumoase şi Şcoala de Meserii locală. „Sculptorul cu renume Brâncuşi – stabilit la Paris – şi I. Stănescu-Giovanni, pictorul, au fost amândoi elevi ai numitei instituţii de învăţământ“.

Începutul expoziţiilor colective

Prima manifestare artistică colectivă craioveană a fost aceea din 1905, „când s’a organizat o Expoziţie Artistică, în sala Minerva, în care au expus lucrările lor profesioniştii şi diletanţii localnici. Bătrânul Nestor Rădulescu era decanul şi Nestorul cinului artistic, dacă nu cel mai înzestrat prin talent, dar un factor respectabil în îndrumarea şi desvoltarea gustului pentru artă în oraşul acesta. E destul să spun că primul profesor al pictorului Eustaţiu Gr. Stoenescu a fost N. Rădulescu“.
Dintre toţi expozanţii, unul singur se ridica mult deasupra tuturor: Oprişan Rădulescu, cel care, dacă nu ar fi fost răpit Artei de o moarte prea timpurie (2 aprilie 1906), ar fi întrecut, în mod cert, toţi pictorii generaţiei sale. Alături de el în expoziţie se aflau I. Stăncescu-Giovanni, Ion Bălănescu, Baba, Gr. Romano, Iuliu Goşanec, I. Gheorghiu, Alexandrina Eliescu, d-ra Stancovici, d-ra Vlad, D. N. Cabadaieff, Ventzel şi Tămpeanu.
Ideea expoziţiilor colective a prins la public. S-a închegat apoi şi o societate artistică, avându-l preşedinte pe N. Rădulescu. Publicul a început să se intereseze de îndeletnicirile artistice, cumpărătorii au început să apară, deşi erau amatori intelectuali. Nu trebuie uitat nici Muzeul Aman. „Cele câteva pânze bune din colecţia testatorului, alese şi separate de inutilităţile inventatorului, formează nucleul unei pinacoteci ce a sporit an cu an, şi care nu cu puţin a contribuit, de sigur, la educaţia artistică a craiovenilor“.
După război, puteri noi au izbucnit. Teodorescu-Romanaţi, Marius Constantinescu, Mircea Olarian, d-ra Tribalska, arhitectul Bilek, d-na J. Baculescu – toţi au fost o legiune în marş, pornită cu avânt spre cucerirea unor culmi deschizătoare de zări noi.
Se cuvine a pune la loc de cinste – ca îndrumători şi făuritori ai gustului artistic – pe acei profesori de desen care, nefiind ei înşişi artişti profesionişti, ştiu cum să deschidă ochii şi inimile elevilor lor pentru frumos şi să scoată din adâncuri la iveală unele talente ce, fără ei, ar fi rămas netrezite la viaţă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS