Calea ferată din România şi începuturile ei



Calea ferată din ţara noastră se confruntă în această perioadă cu multe greutăţi şi cred că, în acest context, este necesar să fie evocate câteva etape din istoria acestui domeniu de activitate.

Pentru a marca începutul istoriei căilor ferate, trebuie precizat că prima cale ferată din lume destinată transportului de călători a fost inaugurată pe 15 septembrie 1830, adică acum aproape 180 de ani, în Anglia. Primul român care a călătorit cu trenul: Petrache Poenaru. Pe 27 octombrie 1831, linia a fost vizitată de tânărul bursier român Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, care, în raportul său oficial, spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una dintre minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane, sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi…“

Începuturile modeste de la noi

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost construită şi inaugurată pe 20 august 1854 pe traseul Oraviţa – Iam – Baziaşi. La început, a fost utilizată numai pentru transportul de cărbune pentru alimentarea vapoarelor care navigau pe Dunăre. A fost dată în folosinţă şi pentru transportul de călători la 1 noiembrie 1856, avea o lungime de 62,561 km. Dintre lucrările de artă de pe linia Oraviţa – Baziaş este de remarcat viaductul de peste valea râului Oraviţa, cu o lungime de 86,7 m şi o înălţime de 10,2 m, construit din zidărie portantă din cărămidă, rămas în funcţiune până astăzi. Calea ferată a fost deservită iniţial de 13 locomotive cu abur. Sectorul Oraviţa – Iam este funcţional şi astăzi. Are o lungime de 27 km şi este parcurs în aproximativ un oră.

Pe 15 noiembrie 1857, a fost dată în exploatare linia Timişoara – Jimbolia – Seghed cu o lungime de 114 km, iar la mai puţin de un an – respectiv pe 20 iulie 1858, linia Timişoara – Stamora Moraviţa – Iasenovo care făcea legătura feroviară cu Viena. În acelaşi an, pe 25 octombrie 1858, a fost dată în exploatare linia Arad – Curtici, cu o lungime de 17 km, care făcea legătura cu Budapesta.

După doi ani, pe 4 octombrie 1860, a fost inaugurată linia Cernavodă – Constanţa cu o lungime de 65 km.

Pe 15 decembrie 1863, a fost inaugurată linia Oraviţa – Anina, pentru a uşura transportul cărbunelui de la mina Anina spre Dunăre. Traseul, situat într-o zonă deosebit de frumoasă, are o lungime de 33 km, cu 14 tuneluri, nouă viaducte şi 100 de poduri şi podeţe. Această linie este în funcţiune şi astăzi, iar cei 33 km sunt parcurşi în aproape de două ore. Asta înseamnă o medie de 15 km/oră.

În 1867, s-a dat în exploatare linia Alba-Iulia – Simeria – Arad, cu o lungime de 211 km, respectiv ramificaţia Simeria – Petroşani de 78 km. Se menţionează că la Merişor era cel mai înalt pas de cale ferată din ţara noastră până la construirea căii ferate Braşov – Predeal.

În 1868, se construieşte linia Suceava – Vicşani care făcea legătura cu Viena prin Cernăuţi.

În anul următor, 1869, la 19 octombrie, s-a deschis linia Bucureşti Filaret – Giurgiu în lungime de 67 km. Interesant de menţionat că linia fiind simplă trebuia găsită o soluţie ca trenurile să treacă unul pe lângă altul. De obicei, într-o gară, se dubla numărul liniilor. Ei bine, la jumătatea distanţei Bucureşti – Giurgiu se află gara Comana care, la vremea aceea, era aşezată între linii, după sistemul englezesc. Fiecare faţadă deservea un sens de mers, iar aici trenurile se încrucişau.

Craiova – staţie de cale ferată


Pe 13 septembrie 1872 se deschidea oficial linia Piteşti – Bucureşti – Buzău – Galaţi – Tecuci – Roman – Suceava, iar pe 9 mai 1878, linia Bucureşti – Piteşti – Craiova- Vârciorova (la vremea aceea localitate de graniţă, iar acum se află sub apele barajului de la Porţile de Fier). Lucrările de construcţie la cei 642 km de cale ferată au început la 22 septembrie 1869, zi în care s-a pus şi piatra de temelie pentru principala gară a Capitalei, Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din str. Ştefan Furtună – b-dul Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat“ astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare pe 27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Staţia Craiova a fost pusă în funcţiune la data de 5 aprilie 1875, cu patru linii, fiecare cu o lungime de 250 m, la care s-a renunţat după ce între anii 1966-1967 s-a construit o nouă clădire pentru gara de călători.

Războiul demonstrează importanţa căilor ferate

A urmat Războiul de Independenţă – 1877. Lipsa unor căi de comunicaţie, a unor mijloace de transport a fost resimţită din plin. De aceea, începând cu anul 1880, statul român a adoptat o nouă strategie în domeniul căilor ferate.

În acest scop, pe 23 aprilie 1880, s-a înfiinţat „Direcţiunea princiară a Căilor Ferate Române“ care a răscumpărat, sechestrat şi unificat reţeaua de căi ferate de pe teritoriul României. De atunci, adică din 1880, respectiv de 131 de ani, a fost utilizat fără întrerupere acronimul C.F.R. – Căile Ferate Române.

În acest context, pe 30 octombrie 1881 a fost inaugurată linia de cale ferată Buzău – Mărăşeşti, prima linie studiată, proiectată şi construită în întregime de inginerii români.

Pentru comunitatea inginerilor, acest eveniment are mai multe semnificaţii. În primul rând, am arătat că suntem şi noi în stare să facem o lucrare de asemenea natură, fără să mai avem nevoie de alţii, în al doilea rând, costul mult mai scăzut, de trei ori mai mic decât preţul mediu realizat de concesiunile străine.

O întâmplare care merită ştiută

Inaugurarea s-a făcut la Focşani cu participarea regelui Carol I. Au fost invitaţi şi doi sergenţi de vânători care au avut o contribuţie remarcabilă la construirea liniei. La intrarea în sală însă, cei doi sergenţi au fost opriţi deoarece, conform protocolului, ostaşii cu grad inferior nu pot sta la masă cu regele. I se raportează regelui. Regele decide să se încalce protocolul pentru a exprima astfel sentimentul de dreptate care trebuie arătat celor ridicaţi din popor prin învăţătură şi ajunşi la înalte funcţii de conducere. În final, cei doi sergenţi au stat la masă cu regele. Acestea au fost începuturile, iar inginerii români au demonstrat multă iniţiativă şi creativitate.

Magistralele din Oltenia

Magistrala cărbunelui Filiaşi – Bumbeşti – Livezeni, unul dintre cele mai grele trasee din România, a fost începută în 1886, construită în cinci etape şi terminată abia în 1948 cu aportul tinerilor din acea vreme.

Magistrala Craiova – Calafat, cu lungimea de 108 km, este considerată linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română. Studiile au început pe 10 mai 1885, sub conducerea inginerului Elie Radu, şi au durat până în luna noiembrie, iar proiectarea – până în luna mai 1886. Lucrările au început abia în 1890. S-au realizat mai multe lucrări de artă, printre care două viaducte cu bolţi simple de beton, realizate aici pentru prima dată la noi în ţară: primul viaduct, de la kilometrul patru, este din zidărie de piatră cioplită, are trei deschideri şi înălţimea de 14 m; al doilea viaduct, de la kilometrul 18, este executat din zidărie de piatră mozaic, are trei deschideri şi o înălţime de 17 m. Cea mai importantă lucrare de artă a reprezentat-o podul peste Jiu, la intrarea în comuna Podari, construit pentru două căi – feroviară şi rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Staţiile de cale ferată deservite încă de la început sunt: Jiul, Podari, Sălcuţa, Segarcea, Podărăşti, Afumaţi, Băileşti, Moţăţei, Maglavit, Golenţi, Calafat şi Calafat Port.

http://gheorghe.manolea.ro



Autori

Comenteaza acum

24 Comentarii

  1. YAHO--YAHO said:

    Ce frumos se vorbeste despre CFR. Si acum ce mai anseamna CFR?. VAI de mama salariatilor, cu DISPONIBILIZARILE!.

  2. adi said:

    neica MANOLE una scrie in cartile matale si alta e realitatea”…… …..dute sa vezi frumusetile pe teren nu mai vraji lumea;;;…….hahal ero care esti,,,,,,

  3. autor said:

    Pentru Adi. Va sugerez sa cititi prima fraza a articolului.Tocmai asta vreau sa scot in evidenta. Ce a fost CFR si unde s-a ajuns

  4. asterisc said:

    După Segarcea urmează gara PORTĂREȘTI, ( de la „portar”) unde, de fapt nu este vreo localitate, ci doar câteva case. Această gară deservea alte două localități, relativ apropiate, Giurgița și Cerăt. Vechea gară de la Segarcea a fost construită în plin câmp, departe de localitate și de abia în anii 70 s-a făcut halta de la marginea orașului, unde trenul staționează călare pe șosea. Punctele de oprire de la Cerăt și Urzica Mare s-au inaugurat tot atunci, deoarece navetiștii trăgeau semnalul de alarmă acolo, ca să coboare aproape de casă. În schimb halta Dealul Robului este tot în plin câmp, departe de vreo localitate!

  5. ida said:

    Adi 4 lei,aici e vorba de istoria caii ferate si nu de “vrajit” lumea.Intelighentule !:))

  6. asterisc said:

    Precizare: Viaductul de la km.4, cel din Valea Fetii, o splendidă lucrare de artă, mai poate fi admirat și astăzi, la răsărit de Parcul Romanescu, pe vechiul traseu al căii ferate Craiova-Calafat, traseu devenit cale ferată uzinală pentru Electroputere, cât o mai dura și aceasta. În 1944 americanii au bombardat acest viaduct în neștire, terenul din jur era ciuruit de gropile bombelor explodate, dar NU L-AU NIMERIT!

  7. Craiovean said:

    Felicitari D-le Manolea, un articol foarte interesant, dar nu stiu cati o sa-l citeasca si, mai rau, nu stiu pe cati o sa intereseze. O sa ajungem o natie de tampiti si bineinteles saraca. Inca o data felicitari!

  8. un nas de tren said:

    Ce a fost si ce a ajuns CFR in anul 2011? In anul 2011 Regionala de Calatori Craiova a ajuns SRL-ul de unde traieste regeste Susanu, Mocanu, Cercel, Sprincu, jigodiile cu functii de la Regionala Craiova care in timp de 5-6 ani si-au dublat averile si au facut din CFR afacerea de familie. In ultimii 5 ani Mocanu si-a cumparat doua apartamente, Cercel si-a facut casa, Sprincu si-a cumparat al doile apartament, iar Susanu ca este director in intervalul noiembrie 2009 – noiembrie 2010 si-a construit o supercasa in zona Metro. Stie cineva ca trenul rapid 794 Craiova -Bucuresti este ” tren privat” de unde se scot zilnic 15-20 de milioane? intrebatii pe Nistor, Gofita care patroneaza acest tren.

  9. dana said:

    Interesant articol , si documentat ! Mi-ar fi placut sa vad si poze cu gara Craiova cea veche . Oricum , felicitari pentru articol !

  10. Maria said:

    Felicitari pentru articol ! Eu credeam ca comunistii au introdus trenul in Romania ! Acum aflu ca urmasi lor il desfinteaza !

  11. Preda said:

    E ca si dus cfr`u ..asta din cauza ca multi freaca menta pe acolo, iau salariul degeaba, mai ales cei de pe la marfa, cei din regionala de pe la anumite birouri…ADIO CFR !!!

  12. fane said:

    Stiti cumva gara de la Tartal pe care au demolat-o acum cativa ani chiar angajatii de la CFR ? in loc sa o vanda sau sa o dea la vre-un angajat de-al lor au preferat sa se aleaga praful, au astupat si fantana care exista acolo si chiar si W.C.-ul! Dar ce conteaza acest lucru marunt pe langa ce s-a distrus in tara asta ? Iar CFR-ul in loc sa se modernizeze prin investitii au preferat sa investeasca in prime si salarii grase ca tot veneau bani la greu de la buget.Acum a secat balana si dau din colt in colt!Ar trebui ca nasii sa mareasca tarifele pentru bunastarea salariatilor! Cate miliarde oare pierde statul roman datorita acestor tipuri de grupari salariale de tip mafiot gen:CFR, VAMA,POLITIE,FIRMEet c.?

  13. cfr sarac said:

    titlul articolului putea fi “Calea ferată din România şi sfarsitul ei”

  14. alynush76 said:

    stiti cumva vreun site unde se pot vedea fotografii vechi din istoria cfr-ului din oltenia ?…

  15. pentru nr 4 said:

    Statia de cale ferata PORTARESTI deservea satul PORTARESTI care a fost integrat in comuna Giurgita si a fost trecut in uitare nejustificat.

  16. Maria said:

    Stiu tot ce s-a intamplat stiu ca vor sa ne lase si fara Tarom imi plange inima cand vad ce se intampla dar distrugerea tarii in 90 a inceput cu alianta formata azi, cu tovarasul Iliescu .Nu eu am puterea sa schimb statul .am votat si m-am supus am platit impozite si nu am luat salarii compensate .Sacrificiile le facem noi si daca Romania sta mai bine decat Spania e datorita romanilor plecati afara.Poate stii , firmele de transport bani au onorat trimiterea in Spania dupa sarbatori ,ca Spania avea nevoie de euro inainte de sarbatori! In ce priveste israelienii ei au problemele lor negociaza mult dar nu pot sa ne forteze nici pe mine nici pe Romania .Subventii se pot da dar daca se fura ce rost au?

  17. mihai said:

    Frumos articol, felicitari! Ar trebui sa ni se aduca la cunostinta si situatia de azi a CFR-ului care e dezastru! Si asta datorita cui? A bravilor lui conducatori, cum sa mearga Cfr-ul cu unul ca Gavrila Mihai, Stancu Elian,etc (lista e prea lunga) niste analfabeti care taie si spanzura ca pe mosia lor de la Tartal si Marsani? Iar sleahta de ****rusti care o iau la m..e pe sub birouri si armata de asa zisi intelectuali care freaca scaunele ergonomice din piele ce sa faca ei saracii? Sa munceasca? Ei stiu decat sa fure, sa-sa incaseze comisioane grase de la furnizorii carora le accepta preturi nesimtite (nicolae) de la Elprest e un exemplu. Nu cu asemenea angajati va merge CFR-ul! Da-ti-i dracului jos si puneti personal competent! Pe timpul lui Ceausescu CFR-ul era considerar a doua armata a tarii, acum ce a ajuns sa fie , rasul si batjocura celor cu pricepere il conduc Rusine CFR!

  18. asterisc said:

    Pentru alynush, de la nr. 16: încercați pe okazii.ro, la rubrica obiecte de colecție- cărți poștale ilustrate vechi, acolo apar multe vederi, inclusiv cu vechea gară CFR Craiova și alte construcții dispărute.

  19. Aristotel said:

    Daca n-ati calatorit cu trenul pe relatia Bumbesti – Livezeni, ati pierdut mult ! Peisajul e incantator , cu multe tuneluri, (41, parca..) ,poduri si viaducte ! In gara Livezeni, era o placa comemorativa in memoria muncitorilor care si-au pierdut viata la construirea caii ferate Bumbesti – Livezeni ! Dupa un timp, in regimul comunist, aceasta placa cu numele celor decedati, a disparut ! Probabil a fost demolata ” la ordin” !.

  20. Oarecare said:

    Pentru cei care nu au inteles acest gen de articole si critica autorul. Nu mai stiu exact, dar parafrazez: Cine isi uita trecutul nu are viitor!
    Este excelent ceea ce faceti d-le Manolea!

  21. Dan Rotariu said:

    Aristotel gresteste! Comunistii au construit Bumbesti – Livezeni si tot comunistii au pus placa cu numele munictorilor decedati in accidente de munca la construirea acestei linii CFR. Nu vad de ce sa o fi dat jos comunistii … ba eu cred ca au dat jos placa capitalistii pentru ca pe placa ar fi trebuit sa fie niscaiva informatii care nu le-au placut dupa Involutia din 1989. Asa si in Craiova a fost demolat grupul statuar Rascoala 1907 din Craiova … tot de capitalisti … si maine-poimanine va aparea un destept care va spune ca tot comunistii au luat-o si au distrus-o cand a fost tocami invers comunistii au ridicat-o

  22. Aristotel said:

    Ba nu gresesc deloc ! Pentru ca placa, a fost demolata inainte de 1989 ! Stiu sigur, pentru ca lucram in zona ! Si oricum, capitalistii nostri de azi, sunt comunistii de ieri ! Cine din actualii demnitari, n-au fost comunisti ? Doar cei mai tineri, hodorogii aia, trecuti de 5o de ani, TOTI au fost comunisti, ma rog, membri ai PCR ! Omul, se apleaca intotdeauna dupa cum bate vantul! Daca sa zicem ca de maine trecem din nou la comunism, toti o sa zica ( ma refer la demnitari) ,ca ei au fost intotdeauna comunisti si niciodata capitalisti ! Ai auzit de vreun demnitar, sa recunoasca public, ca a fost membru al PCR ?

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 5 februarie 2011

Actualitate

» Fost şef de service auto NATO, stăpân peste pieţele Craiovei
» Circuitul şpăgii în vamă
» Primăria Novaci a cerut strămutarea procesului pentru Rânca
» Studenţii de la stat spun că taxele sunt prea mari
» Prelungirea facilităţilor pentru cei în şomaj tehnic, analizată
» S-a deschis prima piaţă privată
» UPDATE- Ungureanu critică fosta conducere ANAF, acuzând management defectuos şi proceduri învechite

Local

» Şase ani de puşcărie pentru agentul Mitru
» Comercianţii de butelii ne pot arunca în aer oricând
» Calea ferată din România şi începuturile ei
» Valeriu Anania şi „Greul pământului“
» Scurte ştiri

Gorj

» Un procuror suedez audiază câţiva gorjeni
» Garda de Mediu a dat în ianuarie amenzi de peste 100.000 de lei
» A scăzut numărul locurilor de muncă vacante

Sport

» Ştiinţa a trecut primul test
» Piţi îl trimite pe Găman la FIFA
» Găzarii îşi fac bagajele
» Temelescu: Depindem de 14 jucători
» Mutu rămâne cu acelaşi salariu
» Chivu, suspendat patru etape
» Stancu a marcat pentru Galata
» SCM-U a pierdut la Târgu Mureş, în Cupă
» Derbi Craiova – Steaua la volei
» Tenismenii, cu bune şi cu rele
» Szocs a triumfat la Openul Cehiei
» Concurs de table în Bănie
» România, succes tardiv în Israel
» Energia merge la victorie la Piteşti
» Oltchim e gata de luptă

Magazin

» Pericolul din spatele alimentelor sănătoase
» Colţul gospodinei
» Bucătăria de weekend
» Moartea pasiunii – cuvinte care pot ucide o relaţie
» Scurte ştiri
» O lume nebună, nebună…
» Omul zăpezii – cel mai ghinionist turist din lume
» Sexul, plăcere sau corvoadă?
» Întreruperi energie electrică programate pentru luni
» HOROSCOP

Opinii

» Reţeaua fără cap?

Top